Astfel, toate sumele încasate de la clienți, din care platforma își oprea un comision de 25%, ar fi fost împărțite între inculpați și șoferi, fără ca bugetul de stat să fi încasat taxele cuvenite (TVA, impozit pe venit, contribuții salariale). Din banii obținuți, unul dintre inculpați și-ar fi cumpărat imobile, ar fi deschis un restaurant și un service auto. Alte două persoane au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției în acest dosar.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a cinci inculpați, G.N.M., C.A.V., T.A.C., C.C.N și C.A., coordonatori sau administratori de fapt ai unor societăți comerciale cu activitate de transport alternativ de persoane, pentru evaziune fiscală în formă continuată, precum și dare de mită în formă continuată (G.N.M. și T.A.C) și spălarea banilor (G.N.M și C.A.V), anunță DNA, într-un comunicat de presă.
Anterior, în acest dosar s-a dispus sesizarea instanței de judecată cu acordurile de recunoaștere a vinovăției inculpaților: T.G.M., angajat al societății deținătoare a unei platforme de ride-sharing, pentru luare de mită în formă continuată și C.I.N., angajată a societății deținătoare a unei platforme de ride-sharing, pentru favorizarea făptuitorului, scrie News.ro.
”În perioada generală mai 2022 - ianuarie 2025, inculpații ar fi coordonat activitatea unor societăți comerciale de transport alternativ de persoane, prin care ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu total de 67.493.417 lei, ca urmare a sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Concret, prejudiciul ar fi fost produs prin omisiunea înregistrării în evidența contabilă a 14 societăți comerciale și prin nedeclararea veniturilor impozabile către organele fiscale, pe de o parte, iar de pe altă parte, prin ascunderea sursei impozabile ca efect al neîncheierii unor contracte individuale de muncă și astfel, al plății la negru a salariilor către propriii angajați”, arată DNA.
Potrivit procurorilor, în perioada menționată, au fost înființate mai multe societăți de transport alternativ de persoane care, sub controlul și coordonarea celor cinci inculpați, ar fi ajuns să colaboreze cu peste 1.000 de șoferi.
”Șoferii erau atrași de colaborarea cu societățile coordonate de inculpați, deoarece acestora li se oferea posibilitatea de a lucra fără contract de muncă, veniturile obținute fiind astfel semnificativ mai mari. După ce șoferii erau recrutați, acestora li se solicita încheierea, cu societățile controlate de inculpați, a unor contracte de comodat prin care transmiteau cu titlu gratuit autoturismul lor către societate - operator de transport; societatea obținea autorizația de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), precum și înscrierea pe platformele de ride-sharing”, detaliază anchetatorii.
Potrivit DNA, după începerea activității, din sumele pe care le încasau de la companiile deținătoare ale platformelor de ride-sharing, inculpații, care coordonau societățile de transport, opreau un comision între 8 și 12%, iar restul sumelor le erau virate șoferilor. În acest fel, având în vedere că nu erau plătite contribuții salariale, șoferii primeau o indemnizație mai mare decât în mod legal. După ce erau plătite sumele cuvenite șoferilor, inculpații G.N.M. și T.A.C. ar fi retras sumele rămase de la bancomat, însușindu-și aceste sume de bani. Activitatea se desfășura în această modalitate până când societatea intra în atenția organelor fiscale, după care activitatea era mutată pe altă societate.
”Practic, din activitatea de transport alternativ, toate sumele încasate de la clienți (din care platforma își oprea comisionul contractual convenit de 25%) ar fi fost împărțite între inculpați și șoferi, fără ca bugetul de stat să fi încasat taxele cuvenite (TVA, impozit pe venit, contribuții salariale). Inculpatul G.N.M. ar fi retras de la bancomat, din contul a opt societăți comerciale pe care le controla, suma peste 13 milioane de lei, din care ar fi cumpărat imobile, ar fi deschis un restaurant și un service auto”, mai arată DNA.
Conform procurorilor, în ceea ce privește alte sume de bani din comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, în perioada martie 2023 – octombrie 2024, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a banilor, inculpații G.N.M. și C.A.V. ar fi efectuat mai multe operațiuni care au presupus creditarea unor societăți comerciale, precum și achiziții și vânzări, între care autoturisme de lux și alte 45 de autoturisme pentru activități comerciale.
Pentru a fi ajutați în diverse probleme apărute în relația cu platforma, inculpații aveau nevoie să aibă legături strânse cu un angajat al platformei. Ajutorul consta în prioritizarea cererilor cu privire la înregistrarea șoferilor în aplicația informatică ori deblocarea conturilor șoferilor înregistrați în aplicație. Astfel, pentru aceste ”servicii”, inculpații G.N.M. și T.A.C. ar fi remis inculpatului T.G.M., angajat al platformei, în mai multe tranșe, suma totală de 112.000 lei, respectiv 7.500 lei, adaugă sursa citată.
De asemenea, în cursul lunii iulie 2024, inculpatul G.N.M. ar fi fost anunțat telefonic de inculpata C.I.N., angajată a aceleiași platforme, că Direcția Națională Anticorupție a solicitat date cu privire la acesta, iar ca urmare el ar fi transmis o mare parte din șoferii care lucrau pe societățile sale către firmele coordonate de inculpatul T.A.C.
Pe parcursul urmăririi penale, în scopul acoperirii prejudiciului produs, în cauză au fost instituite măsuri asigurătorii cu privire la bunuri și sume de bani aparținând inculpaților.
”Facem precizarea că inculpații T.G.M. și C.I.N. (care au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției) și-au asumat în totalitate faptele comise și au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, detaliile oferite procurorilor anticorupție ducând la stabilirea concretă a întregii stări de fapt”, menționează DNA.
Cei doi au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrările juridice pentru care au fost puse în mișcare acțiunile penale și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora.
Astfel, pentru T.G.M. Tribunalul București a stabilit o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu amânarea executării pedepsei, iar pentru C.I.N Tribunalul București a stabilit o pedeapsă constând în plata unei amenzi penale de 25.500 de lei.
Dosarul de urmărire penală a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
