Cancelarul german Olaf Scholz se va confrunta în această săptămână cu întrebări din partea unor parlamentari, cu privire la rolul său în combaterea unei fraude fiscale de miliarde de euro, iar investigația amplă referitoare la această schemă amenință să-l submineze în timp ce se confruntă cu o criză energetică și cu consecințele negative ale războiului din Ucraina, transmite Reuters.
În cadrul schemei, cunoscută sub denumirea de ”cum-ex” sau eliminarea dividendelor, băncile și investitorii tranzacționează rapid acțiuni ale companiilor în jurul zilei de plată a dividendelor, estompând proprietatea asupra acțiunilor și permițând mai multor părți să pretindă în mod fals reduceri de impozite pentru dividende, scrie News.ro.
Lacuna, acum închisă, s-a transformat într-un scandal politic, reaprins de titlurile recente din presă potrivit cărora procurorii care cercetau schema din Hamburg, unde Scholz a fost anterior primar, au descoperit 200.000 de euro în seiful unui politician local.
Investigația a dobândit dimensiuni vaste. Oficialii guvernamentali spun că este vorba despre aproximativ 100 de bănci de pe patru continente și cel puțin 1.000 de suspecți.
Scholz este afectat într-un moment în care coaliția sa de guvernare se luptă cu nemulțumirea publică tot mai mare față de costurile vertiginoase ale energiei, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Vineri, Scholz urmează să se confrunte cu parlamentarii locali din Hamburg, care investighează de ce, când Scholz era primar, a fost nevoie de o intervenție a Ministerului de Finanțe pentru ca autoritățile locale să ceară rambursarea milioanelor de euro câștigate în cadrul schemei de către Warburg, o importantă bancă locală.
Scholz a respins sugestiile de intervenție politică în numele băncii, dar parlamentarii locali spun că problema nu a fost încă rezolvată.
”Suspectarea influenței politice trebuie să fie înlăturată”, a spus Goetz Wiese, un politician creștin-democrat care îi va adresa întrebări lui Scholz.
”Scholz trebuie să pună toate faptele pe masă”, a spus parlamentarul.
În timpul campaniei electorale din 2021, Scholz a fost supus unei presiuni din cauza unei fraude la Wirecard, care s-a prăbușit de atunci. Asta nu i-a deturnat eforturile de a deveni cancelar, dar Fabio De Masi, un fost membru al parlamentului german care a investigat acest lucru și scandalul Wirecard, a spus de această dată că ar putea fi diferit.
”Această aventură are un mare potențial de a-l pune în pericol pe Scholz. Mediul politic este diferit acum, odată cu creșterea prețurilor gazelor”, a spus De Masi.
Aproximativ 48% dintre cei întrebați într-un sondaj realizat de Welt TV din Germania au spus că scandalul cum-ex l-ar ”răni definitiv” pe Scholz.
Cancelarul s-a confruntat deja cu parlamentarii din Hamburg, anul trecut, și a recunoscut că a avut atunci o serie de întâlniri cu președintele de atunci al Warburg și, deși a spus că nu își poate aminti detalii, a negat că și-a folosit influența ca primar pentru a întârzia rambursarea fondurilor.
”Acesta este o problemă de doi ani și jumătate. Au fost studiate nenumărate dosare, au fost audiate nenumărate persoane. Rezultatul este întotdeauna: nu a existat nicio influență politică”, a spus recent Scholz reporterilor.
Însă cazul a ajuns din nou în atenție în ultimele săptămâni. Anchetatorii de stat care cercetau escrocheria fiscală au găsit peste 200.000 de euro într-o cutie de valori aparținând unui fost politician din Hamburg, din partidul social-democrat al lui Scholz, a declarat o persoană care cunoaște direct ancheta.
Scholz a negat orice cunoștință despre acești bani sau despre originea acestora și a spus că nu mai are contact cu parlamentarul implicat.
Parlamentarul nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
Dar descoperirea, care a fost relatată pe scară largă în mass-media germană, a reaprins interesul pentru caz și va spori controlul asupra lui Scholz, când va vorbi vineri.
Autoritățile care încearcă să tragă la rîspundere persoane și instituții pentru una dintre cele mai mari fraude postbelice din Germania și să recupereze banii pentru buget, au percheziționat birourile locale ale unor bănci, inclusiv Morgan Stanley, Bank of America și Barclays.
Creierul din spatele stratagemei fiscale complexe a fost extrădat din Elveția pentru a fi judecat în Germania.
Warburg a spus că a plătit înapoi taxele necesare. Morgan Stanley și Barclays au refuzat să comenteze. Bank of America a declarat că cooperează cu autoritățile.
Parlamentarii și oficialii spun că efortul este departe de a se termina.
”Va mai dura mulți ani pentru ca Germania să treacă prin această enormă fraudă fiscală”, a spus Milan Pein, membru al comisiei parlamentare din Hamburg, care îl va audia pe Scholz.
Ministerul de Finanțe al Germaniei a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că cele 16 landuri ale națiunii au identificat daune de 3,9 miliarde de euro și că 1,8 miliarde de euro au fost sau erau în curs de a fi recuperate.
Dar această sumă datează de aproape doi ani și experții spun că daunele reale ar putea fi mult mai mari.
Christoph Spengel, profesor de fiscalitate internațională la Universitatea din Mannheim și membru al Consiliului consultativ al Ministerului de Finanțe, a estimat prejudiciul total la până la 10 miliarde de euro și a spus că practica de eliminare a dividendelor ar putea continua.
Ministerul Finanțelor din Hesse, unde se află centrul financiar al țării, Frankfurt, spune că 30 de bănci datorează 527 de milioane de euro și au rambursat până acum 285 de milioane de euro.
Ministerul de Finanțe al Bavariei a declarat pentru Reuters că a evaluat un prejudiciu de 746 de milioane de euro.
Băncile au rambursat până acum 347 de milioane de euro.
Băncile de stat din Germania participau, de asemenea, la schema de eliminare a dividendelor, punând în buzunar reduceri de impozite.
LBBW, cea mai mare bancă de stat, cu sediul în Stuttgart, a declarat că a rambursat 166 de milioane de euro, deduceri din impozite revendicate pe nedrept, primite în 2007 și 2008.
În general, băncile fie au acționat ca creditori pentru investitori, au intermediat tranzacții și au încasat comisioane, fie au solicitat rambursarea unor taxe la care nu aveau dreptul.
Procurorii din Koln au fost deosebit de agresivi în urmărirea cazului. Un reprezentant a spus că investighează în prezent 50 de instituții financiare și brokeri internaționali și naționali.
În 2020, doi bancheri britanici au primit închisoare cu suspendare și unul o pedeapsă de 14 milioane de euro, în prima condamnare penală în acest caz. La începutul acestui an, un alt bancher, fost angajat al M.M. Warburg, a fost condamnat la închisoare. Judecătorul a spus că, în calitate de director general al unei companii de investiții Warburg, a ajutat la înființarea a două fonduri pentru a profita de pe urma tranzacțiilor.
