Confruntați cu un nou și intimidant 'target' de cheltuieli al NATO, politicienii italieni propun ca podul către Sicilia, în valoare de 13,5 miliarde de euro, despre care se discută de mult timp, să fie considerat cheltuială militară, relatează Politico.
Italia este una dintre cel mai puțin cheltuitoare țări din NATO în domeniul militar, alocând anul trecut doar 1,49% din produsul intern brut pentru armată. Acest lucru face ca noul obiectiv de 5% până în 2035 să pară de neatins, scrie News.ro.
Și aici ar putea fi de ajutor podul.
Guvernul condus de Giorgia Meloni este hotărât să continue proiectul faraonic de construire a celui mai lung pod suspendat din lume peste Strâmtoarea Messina — un proiect care a fost visul romanilor, al dictatorului Benito Mussolini și al fostului prim-ministru Silvio Berlusconi.
Atât ministrul de externe Antonio Tajani, cât și ministrul infrastructurii Matteo Salvini, vicepremierii lui Meloni, susțin ideea că podul are o valoare strategică pentru NATO, mai degrabă decât un rol pur economic – un aspect care a fost subliniat și într-un raport guvernamental din aprilie.
Un oficial guvernamental a subliniat că nu s-a luat nicio decizie oficială cu privire la clasificarea podului ca proiect de securitate, dar a spus că probabil vor avea loc în curând discuții suplimentare pentru a „vedea cât de fezabil este acest proiect”. Ideea ar putea fi utilă din punct de vedere politic pentru Meloni, care se străduiește să convingă o opinie publică reticentă la război de necesitatea unor cheltuieli majore pentru apărare, într-un moment în care Italia se îndreaptă deja spre austeritate.
Există câteva motive clare pe care Italia le-ar putea invoca pentru a justifica construirea podului. Din cele 5% din PIB prevăzute de NATO, doar 3,5% trebuie să fie cheltuieli de apărare de bază, în timp ce 1,5% pot fi direcționate către reziliența strategică mai largă, cum ar fi infrastructura.
Un oficial al Trezoreriei italiene a sugerat, de asemenea, că încadrarea podului ca proiect militar ar ajuta guvernul să depășească unele dintre barierele economice și tehnice care au împiedicat construirea acestuia în trecut.
Timp de decenii, eforturile de construire a podului — cu o lungime estimată de 3,3 kilometri — s-au lovit în repetate rânduri de probleme legate de costuri, dificultățile de operare într-o zonă seismică și provocarea strămutării populației.
Noua clasificare ar „depăși obstacolele birocratice și litigiile cu autoritățile locale care ar putea contesta guvernul în instanță, susținând că podul le va afecta în mod disproporționat terenurile”, a declarat oficialul Trezoreriei. De asemenea, ar „facilita strângerea de fonduri, în special în anul următor, pentru pod”.
Imperativ sau ridicol?
În aprilie, guvernul italian a adoptat un document în care declara că podul trebuie construit din „motive imperative de interes public superior”.
Pe lângă utilizarea civilă, „podul peste Strâmtoarea Messina are și o importanță strategică pentru securitatea națională și internațională, atât de mare încât va juca un rol cheie în apărare și securitate, facilitând mișcarea forțelor armate italiene și a aliaților NATO”, se adaugă în document.
Italia a solicitat, de asemenea, ca proiectul să fie inclus în planul de finanțare al UE pentru mobilitatea personalului militar, a materialelor și a bunurilor, deoarece „s-ar încadra perfect în această strategie, oferind infrastructura cheie pentru transferul forțelor NATO din Europa de Nord către Marea Mediterană”, se arată în raportul guvernului.
Podul „reprezintă un avantaj pentru mobilitatea militară, permițând transportul rapid al vehiculelor grele, al trupelor și al resurselor atât pe cale rutieră, cât și feroviară”, a adăugat guvernul.
Dacă NATO – și, mai important, președintele american Donald Trump, care adoră proiectele de construcții de anvergură – va accepta această logică este o altă chestiune.
Oficial, Strâmtoarea Messina se află în afara singurului coridor de mobilitate militară NATO desemnat de Italia, care începe în porturile din regiunea Puglia, în talpa cizmei italiene, traversează Marea Adriatică până în Albania și continuă spre Macedonia de Nord și Bulgaria. De asemenea, nu este clar dacă strâmtoarea face parte din rețeaua de mobilitate militară a UE, ale cărei coridoare, potrivit persoanelor familiarizate cu discuțiile, ar trebui să se alinieze la rutele NATO.
Americanii nu își dezvăluie intențiile pentru moment. Când au fost întrebați despre pod la summitul NATO de la Haga, la sfârșitul lunii iunie, consilierii americani au zâmbit, dar nu au dat niciun răspuns imediat.
Podul Berlusconi
Ministrul de externe Tajani este un susținător fervent al podului. „Vom face italienii să înțeleagă că securitatea este un concept mai larg decât simpla prezență a tancurilor”, a declarat el într-un interviu recent acordat cotidianului economic Milano Finanza.
„Pentru a realiza acest lucru, ne vom concentra pe infrastructura care are și utilizări civile, cum ar fi podul peste Strâmtoarea [Messina], care se încadrează în conceptul de apărare, având în vedere că Sicilia este o platformă NATO”, a adăugat el.
Ministrul infrastructurii Salvini, celălalt adjunct al lui Meloni, vede podul ca pe ceva care ar putea transforma partidul său de extremă dreapta, Liga, inițial Liga Nordului secesionistă, într-o mișcare politică de succes la nivel național, care se angajează și într-un proiect de anvergură în sud.
„Desigur”, a răspuns recent acesta când a fost întrebat de un reporter dacă podul ar putea ajuta Italia să-și atingă noul obiectiv NATO. „Infrastructura este strategică din multe puncte de vedere și din perspectiva securității, așa că, dacă investim mai mult în securitate, unele infrastructuri strategice vor deveni parte a acestui plan de securitate”.
Salvini a făcut presiuni pentru accelerarea procesului, potrivit unui oficial al Trezoreriei și unui parlamentar familiarizat cu dinamica internă a guvernului.
„Matteo face presiuni intense pentru a obține o formă de „aprobare” a proiectului la nivel tehnic și politic, pentru a arăta opiniei publice că se mișcă ceva”, a declarat oficialul Trezoreriei.
Partidele de opoziție nu sunt de acord nici cu necesitatea construirii podului, nici cu clasificarea acestuia ca o cheltuială militară.
„Este o batjocură la adresa cetățenilor și a angajamentelor asumate în cadrul NATO. Mă îndoiesc că această cacealma a guvernului va fi acceptată”, a declarat Giuseppe Antoci, membru al Parlamentului European din partea Mișcării 5 Stele, de orientare populistă de stânga. „Guvernul ar trebui să se oprească și să evite să se facă de râs pe plan internațional, ceea ce ar acoperi Italia de ridicol”, a adăugat el.
Un alt argument împotriva proiectului este că acesta ar conecta două dintre cele mai sărace regiuni ale Italiei, niciuna dintre ele neavând un sistem de transport eficient. Mulți consideră că investițiile în străzile și căile ferate locale sunt mai urgente.
„Populația din Sicilia și Calabria suferă de infrastructură inadecvată de alimentare cu apă, transport lent, drumuri pline de gropi și spitale de lumea a treia. Prin urmare, podul peste strâmtoare nu poate fi o prioritate”, a declarat Antoci.
Dar coaliția de guvernare este hotărâtă să meargă mai departe. Marți, Salvini a declarat că autorizarea finală a proiectului este așteptată în iulie.
