„Din perspectiva Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene, locuințele accesibile nu sunt o problemă socială, ci una sistemică. Este strâns legată de modul în care finanțăm dezvoltarea locuințelor și realiniem politicile publice. Rolul nostru este poate mai puțin vizibil pentru că nu construim case, dar este esențial. Acționăm ca arhitecți ai finanțării, coordonând fonduri reale – politica de coeziune, PNRR, viitorul Fond Social pentru Climă – pentru a răspunde coerent nevoilor reale”, a declarat Adriana Păcuraru, Director al Direcției de Programare din cadrul Direcției Generale Management, Reziliență și Fond Social pentru Climă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la summitul TILIA 2026, organizat la Iași de compania Iulius, prin Fundația Iulius, în parteneriat cu BERD.
Conceptul de locuință accesibilă a evoluat semnificativ, depășind ideea de preț al imobilului și incluzând costul total al vieții, respectiv utilitățile și energia, dar și accesul la servicii esențiale.
„Astăzi nu mai este vorba doar despre prețul locuințelor, ci despre costul total al vieții: locuință, utilități și energie. În același timp, acest concept nu poate fi tratat izolat, fără legături cu serviciile sociale, educația și accesul la locuri de muncă. Nu tratează complet vulnerabilitatea. Pentru noi, locuințele accesibile înseamnă integrarea unor condiții de trai sustenabile, nu doar unități fizice”, a explicat aceasta.
Tema locuințelor accesibile va rămâne prioritară și în perioada de programare următoare, fiind deja susținută prin investiții consistente din fonduri europene, de peste 600 de milioane de euro, direcționate către construcții, renovări și eficiență energetică.
„Acest subiect va rămâne cu siguranță important pentru proiectele noastre și pentru echipa mea. Există o legătură puternică între investițiile din fonduri europene și locuințele accesibile. Avem peste 600 de milioane de euro alocate pentru a sprijini costurile locuirii, acoperind construcția, renovarea și eficiența energetică”, a declarat Adriana Păcuraru.
În viitor, Fondul Social pentru Climă va adăuga o nouă dimensiune, conectând locuirea cu tranziția verde și reducerea costurilor energetice, în special pentru gospodăriile vulnerabile.
„În perioada următoare, Fondul Social pentru Climă va aduce o dimensiune nouă, punând accent pe tranziția verde în domeniul locuirii. Accentul se mută către eficiența energetică și costuri mai reduse, în special pentru gospodăriile vulnerabile afectate de sărăcia energetică. Aceste investiții vor rămâne esențiale și în perioada următoare, inclusiv în cadrul financiar post-2027”, a precizat aceasta.
Până în prezent, finanțarea a fost realizată preponderent din fonduri europene, cu participare limitată la nivel de cofinanțare, ceea ce a însemnat o implicare dominantă a sectorului public.
„Am vorbit despre finanțarea din fonduri europene. Sunt fonduri europene, împreună cu o cofinanțare limitată. Da, sectorul public este principalul actor”, a subliniat Adriana Păcuraru.
Pe termen lung, însă, combinarea resurselor publice cu mecanisme inovatoare și implicarea sectorului privat ar putea genera un salt semnificativ în dezvoltarea acestui segment.
„Dacă reușim să combinăm aceste resurse cu modele de finanțare inovatoare și o coordonare instituțională mai puternică, putem face un salt real în acest domeniu. Băncile de dezvoltare și parteneriatele structurale pot juca un rol-cheie: pot sprijini implementarea proiectelor, oferi asistență tehnică și facilita finanțarea prin creditare, combinând fonduri publice, finanțare internațională și capital public-privat”, a explicat aceasta.
Totuși, oficialul atrage atenția că aceste modele nu pot înlocui complet granturile, mai ales în cazul categoriilor vulnerabile afectate de sărăcia energetică.
„Aceste modele nu sunt soluții universale. Granturile vor rămâne esențiale atunci când vorbim despre gospodăriile cu venituri reduse, în special cele afectate de sărăcia energetică. Acest tip de investiție rămâne foarte important din experiența noastră”, a concluzionat Adriana Păcuraru.
