' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu liderii confederațiilor sindicale, alături de miniștii Finanțelor, Sănătății, Educației, Muncii, și Afacerilor Interne.
”Premierul Niculescu a transmis întreaga deschidere a Executivului pentru a continua dialogul cu reprezentanții confederațiilor sindicale, confirmând sprijinul pentru un prim set de măsuri concrete care să răspundă nevoilor societății: indexarea pensiilor, debirocratizare și includerea sindicatelor în procesul de consultare pentru elaborarea poziției naționale față de următorul ciclu de finanțare europeană”, a transmis Guvernul în urma consultărilor.
Totodată, ministrul de Finanțe a expus contextul fiscal-bugetar în care se află România și pașii ce urmează la nivel guvernamental pentru a acoperi necesarul de finanțare până la sfârșitul acestui an.
Dialogul dintre Guvern și confederațiile sindicale va continua, în perioada imediat următoare, în formatul asigurat de Consiliul Național Tripartit, potrivit Executivului.
Potrivit sindicatelor, printre principalele subiecte aflate pe agenda discuțiilor trebuiau să se numere:
• Salariul minim pe economie pentru 2027, începând cu 1 ianuarie, stabilireaacestuia în raport cu prevederile legislative și coșul minim pentru un traidecent, precum și posibilitatea încheierii unui acord tripartit;
• Reechilibrarea sarcinii fiscale asupra muncii, printr-un acord tripartit care săprevadă transferul unor puncte procentuale din contribuțiile de asigurărisociale de la lucrători către angajatori;
• Adoptarea Legii salarizării unitare în sectorul bugetar și corectarea inechitățilorexistente;
• Relansarea negocierilor colective, inclusiv inițierea negocierilor la nivelnațional, stimularea negocierilor sectoriale și la nivel de grup de unități, eliminarea obstacolelor din companiile cu capital de stat și intensificareacontroalelor privind respectarea legislației;
• Aprobarea bugetului de stat pentru 2027 și, în termen de maxim 30 de zile de la adoptarea Legii bugetului se vor aproba, prin Hotărâre de Guvern, toatebugetele societăților comerciale cu capital majoritar de stat astfel încât să se creeze premisele negocierilor colective la nivelul acestora;
• Măsuri de protecție socială în contextul crizei energetice, pentru protejareaconsumatorilor vulnerabili, reducerea TVA la 5% pentru lemnul de foc șilimitarea efectelor prețurilor ridicate la energie asupra competitivitățiicompaniilor;
• Protejarea puterii de cumpărare și a securității alimentare a populației;
• Corectarea sistemului de pensii, în special în ceea ce privește stagiul de cotizare pentru persoanele care au lucrat în condiții speciale/ deosebite șipentru persoanele cu dizabilități;
• Corectarea erorii materiale din Legea coșului minim pentru un trai decent și aplicarea corespunzătoare a prevederilor acesteia.
Anterior, în discursul pentru votul de învestire din Parlament, premierul desemnat Luca Niculescu a promis că de la anul vor fi indexate pensiile și vor fi acordate ajutoare, inclusiv pentru energie, familiilor și pensionarilor cu venituri mici. Totodată, Niculescu a promis că va fi păstrată cota unică de impozitare și că va propune un pact pe 10 ani în domeniul energiei. Deși a subliniat că este independent, Niculescu a avertizat că nu va fi lipsit de autoritate.
Niculescu a arătat că a acceptat acest mandat ca prim-ministru independent pentru că România nu își mai permite o criză prelungită și are nevoie de un punct de echilibru și de execuție.
”Mă aflu astăzi în fața dumneavoastra într-un moment în care România nu mai are timp de pierdut. Putem pune capăt astăzi unei perioade de mai bine de cinci luni de interimat și blocaj politic – peste cinci luni în care lumea din jurul nostru s-a schimbat accelerat, în timp ce la București deciziile importante au stat pe loc. Iar românii au resimțit direct acest lucru: în facturi, în șantierele oprite și în nesiguranța de la locul de muncă.
Esența votului de astăzi depășește însă instalarea unui nou cabinet. Adevărata miză este dacă România rămâne captivă în calcule electorale, delimitări și linii roșii, sau dacă are forța să închidă această etapă nefericită a vieții noastre politice, să își repornească economia și să acționeze coerent într-un moment de vulnerabilitate economică, socială și geopolitică”, a spus Luca Niculescu.
Acesta a susținut că România nu traversează doar o dificultate bugetară, ci traversează o criză a modelului său de dezvoltare.
”Acest model a produs rezultate importante în trecut. România a recuperat astfel o parte considerabilă din decalajele față de statele europene dezvoltate, a atras investiții și a cunoscut o îmbunătățire a nivelului de trai. Ar fi nedrept să ignorăm aceste realizări. Dar ar fi la fel de greșit să nu recunoaștem că acest model și-a atins limitele.
Consumul nu mai poate crește la nesfârșit pe seama importurilor și a împrumuturilor. Datoria publică nu poate substitui permanent productivitatea, iar fondurile europene nu pot compensa la infinit insuficiența investițiilor private.
De aceea, întrebarea fundamentală nu este doar cum reducem deficitul bugetar. Întrebarea este cum construim o economie capabilă să producă în țară mai multă valoare, să plătească salarii mai bune și să susțină, în mod durabil, un nivel de trai european”, a mai declarat Niculescu.
Măsuri pentru peopulație
El a arătat că nu poate promite recuperarea imediată a pierderilor acumulate, dar noul guvern are obligația să îi protejeze pe cei mai vulnerabili și să construiască condițiile refacerii veniturilor reale.
”Pensiile vor fi indexate începând cu 2027, cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului, iar pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de sprijin țintit”, a promis premierul desemnat.
Acesta a arătat însă că Guvernul va continua consolidarea finanțelor publice și va respecta angajamentele de reducere a deficitului.
”Datoria publică a depășit deja 60% din PIB, iar a opri rostogolirea ei către generațiile următoare este o obligație morală. Vom pune accent pe eficiența cheltuielilor, colectarea fiscală, combaterea marii evaziuni, eliminarea privilegiilor nejustificate, protejarea si atractia investițiilor. Statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa din agenții și companii de stat înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecți. Nicio cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor”, a declarat Luca Niculescu.
Acesta a sublinait că stabilitatea bugetară este necesară, dar nu poate fi făcută sacrificând nivelul de trai al românilor.
Potrivit lui Niculescu, urgențele sunt: rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, adoptarea bugetului pe 2027, siguranța energetică pe perioada iernii și închiderea fără pierderi a PNRR.
Măsuri pentru mediul de afaceri
Niculescu a subliniat că astăzi aproape un leu din zece pe care îi încasează statul pleacă catre plata dobânzilor, iar cea mai buna cale de a ieși din această capcană este creșterea economică: mai multe investiții, mai multe firme care produc în România, mai mulți oameni care muncesc.
În acest context, noul guvern va da un semnal de predictibilitate pentru mediul de afaceri.
”Păstrăm cota unică, eliminăm impozitul minim pe cifra de afaceri și deschidem schemele de relansare pentru producția în țară”, a promis Niculescu.
În cazul investițiilor strategice, respectiv proiectele de peste 100 de milioane de euro vor avea coordonare directă la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, un singur punct de contact, un manager de caz și un calendar asumat.
O prioritate distinctă a noului guvern va fi energia, a mai arătat Niculescu, care va propune partidelor un pact de 10 ani în domeniul energiei.
”Ne propunem să reducem costul efectiv al electricității pentru industriile strategice, prin contracte pe termen lung, instrumente europene de sprijin, investiții în producție și stocare și modernizarea rețelelor.
Nu vorbim despre prețuri stabilite artificial sau despre subvenții permanente, ci despre o politică energetică în serviciul oamenilor și al competitivității industriei românești. Obiectivul nostru este să transformăm avantajul energetic al României într-un avantaj industrial, economic și strategic și voi propune tuturor partidelor parlamentare un Pact Energetic Național pe zece ani, pentru ca direcția acestui domeniu vital să nu mai fie schimbată de la un guvern la altul”, a declarat Niculescu.
El a adpăugat că până la finalul lui 2027 vor fi aduși în sistem aproape 6.000 de megawați noi, adică de aproape trei ori productia centralei de la Cernavoda, iar tot în 2027 va intra pe piață gazul din Neptun Deep.
Până când aceste capacități vor produce efecte în facturi, statul român le va fi alături familiilor cu venituri mici, a promis Niculescu.
Acesta a precizat însă că nu cred în reducerile uniforme de personal și în reorganizările administrative făcute exclusiv pentru economii bugetare.
Premierul desemnat a promis că va elimina suprapunerile de competențe printr-un audit funcțional al instituțiilor centrale în primele șase luni, iar noul guvern va moderniza ANAF și Vama pe criterii de performanță, va susține asocierea și comasarea voluntară a comunelor mici, va implifica procedurile și vom dezvolta servicii digitale accesibile.
”Vom lansa portofelul național de identitate digitală, iar ținta noastră este ca cinci milioane de români să folosească identitatea electronică până în 2028”, a mai afirmat Luca Niculescu.
”Trebuie să reducem decalajele dintre comunități și regiuni. Nu putem accepta existența a două Românii: una conectată la investiții și oportunități și alta în care perspectivele oamenilor sunt limitate de locul în care s-au născut”, a mai spus Niculescu.
El a mai susținut că va prioritiza investiția în oameni.
”omânia se confruntă cu o problemă demografică profundă, cu depopularea unor comunități și cu dificultatea de a pregăti competențele necesare economiei viitorului.
Nu vom putea avea o economie competitivă fără oameni bine pregătiți și sănătoși și nu vom putea susține sistemul de pensii fără o populație activă mai numeroasă. Educația și sănătatea nu sunt doar capitole de cheltuieli bugetare. Sunt investiții în viitorul economic și social al României.
Nu întâmplător am propus în structura acestui guvern două funcții de ministru delegat: una pentru digitalizare și inteligență artificială, cealaltă pentru învățământul preuniversitar”, a explica premierul desemnat.
Digitalizarea și inteligența artificială vor fi coordonate direct de la nivelul prim-ministrului și vor fi o prioritate a politicii industriale, prin sprijinirea companiilor românești, dezvoltarea cercetării, atragerea investițiilor tehnologice și susținerea candidaturii României pentru găzduirea Gigafabricii Europene de Inteligență Artificială la Marea Neagră.
Niculescu a promis și sprijin diasporei și copiilor români din Ucraina, care învață în limba maternă în condiții de război, prin sprijinirea școlilor cu predare în limba română, cu manuale, profesori și burse.
În privința aderaării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Niculescu, care a coordonat în ultimii ani acest proces, a arătata că România e la ”un singur pas de final”.
”Avem deja 24 din cele 25 de avize formale – și mă angajez să îl duc la capăt”, a declarat Niculescu.
În cele din urmă, Luca Niculescu a arătat că a fost jurnalist mai bine de douăzeci de ani.
Știu cât de importantă este libertatea presei într-o democrație și cât de necesar este ca cetățenii să aibă acces la informații credibile.
Niculescu a mai arătat că, alături de Președintele României și de Parlament, își propune să lanseze la 1 ianuarie 2027, la 20 de ani de la aderarea României la UE, un proiect național dedicat următorilor 20 de ani ai României în Uniunea Europeană.
Nioculescu a precizat România trebuie să fie principalul sprijin al Republicii Moldova în procesul de aderare la UE, atât prin susținerea politică și diplomatică a aderării la nivel european, cât și prin asistența concretă oferită autorităților de la Chișinău în pregătirea integrării.
Niculescu a adăugat că va susține implicarea companiilor românești în reconstrucția Ucrainei și dezvoltarea unui coridor economic și logistic care să conecteze România, Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.
”Nu trebuie să fim doar un coridor de tranzit al reconstrucției Ucrainei, ci unul dintre actorii economici ai acestui proces”, a spus Niculescu.
Acesta a mai spus că vrea o diplomație economică mai activă – cu obiective anuale măsurabile pentru fiecare misiune diplomatică, care să reia dialogurile cu Africa, Asia și America Latină, să deschidă piețe pentru companiile românești, să atragă investiții, cât mai multe investiții de calitate.
Luca Niculescu a subliniat că faptul că este un premier independent, dar a atras atenția că nu înseamnă că nu va avea autoritate.
”Nu am aparținut niciodată unui partid politic, dar înțeleg foarte bine că un guvern nu poate funcționa fără sprijin parlamentar și fără dialog cu partidele.
Independența politică nu înseamnă însă lipsă de autoritate. Îmi asum responsabilitatea conducerii acestui guvern. Învestirea de către Parlament se obține prin vot. Încrederea societății se câștigă prin rezultate.
Votul de azi nu reprezintă un cec în alb, ci un mandat pentru muncă, dialog și rezultate. În fiecare lună vom publica transparent stadiul îndeplinirii măsurilor din programul de guvernare, execuția bugetară și absorbția fondurilor europene, pentru că Guvernul trebuie să își corecteze din mers politicile care nu funcționează”, a spus Niculescu.
Acesta a încheiat subliniind că ”trebuie să avem curajul să recunoaștem că astăzi părem o națiune divizată”.O
”Suntem, poate, la sfârșitul unui ciclu istoric și la începutul altuia. Nu știm încă pe deplin cum va arăta lumea care se naște, dar știm că locul fiecărei națiuni în această lume va depinde de capacitatea ei de a înțelege schimbarea, de a se adapta și de a acționa.
De aceea, miza momentului pe care îl traversăm este mult mai mare decât depășirea unei crize bugetare, decât formarea unui guvern sau decât administrarea următorilor doi ani. Miza este felul în care România înțelege acest moment istoric și locul pe care dorește să îl ocupe în lumea care se clădește.
Depinde de noi dacă vom continua să ne consumăm energia în conflicte interne, în competiții mărunte și în dispute care ne împiedică să vedem dincolo de ziua de mâine. Sau dacă vom reuși să ne regăsim ca națiune, să ne regăsim solidaritatea, capacitatea de a defini obiective comune și voința de a construi pentru generațiile care vin.
Nu este vorba despre a renunța la diferențele dintre noi. Este vorba despre a înțelege că există momente în istorie în care responsabilitatea față de națiune trebuie să fie mai puternică decât ceea ce ne desparte.
Cred că ne aflăm într-un asemenea moment. Și cred că fiecare dintre noi, indiferent de locul pe care îl ocupă astăzi, poartă o parte din responsabilitatea pentru ceea ce va deveni România”, a afirmat premierul desemnat.
