Livratorii de hrană vor fi obligați să urmeze un curs de igienă alimentară.
Vor fi obligați și să respecte cerințe pentru prevenirea contaminării produselor și menținerea condițiilor adevate de transport.
ANPC a retransmis acum documentația necesară pentru introducerea ocupației de ”livrator de hrană” în Clasificarea Ocupațiilor din România.
”ANPC consideră necesară recunoașterea distinctă a acestei ocupații, având în vedere specificul activităților desfășurate și responsabilitățile asociate transportului și livrării produselor alimentare destinate consumului uman.
Spre deosebire de ocupația de «Curier», ocupația de «Livrator de hrană» are ca obiect principal transportul și livrarea produselor alimentare, inclusiv a celor perisabile, activitate care implică respectarea unor cerințe specifice privind: curs de igienă alimentară; prevenirea contaminării produselor; menținerea condițiilor adecvate de transport”, arată sursa citată.
ANPC menționează că, prin acest demers, urmărește consolidarea cadrului de reglementare pentru activitățile de livrare a alimentelor și creșterea gradului de responsabilizare a operatorilor implicați în acest sector.
Pe de altă parte, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) tocmai a identificat și destructurat o amplă rețea de evaziune fiscală formată din peste 50 de societăți utilizate pentru eludarea obligațiilor fiscale în sectorul serviciilor de livrare la domiciliu.
Este arătat că, începând cu anul 2023, gruparea a dezvoltat un mecanism de fraudare prin care veniturile obținute din activitatea de livrare erau transferate succesiv prin mai multe societăți comerciale, cu scopul de a ascunde beneficiarii reali ai sumelor încasate și de a diminua obligațiile fiscale datorate bugetului de stat.
Prejudiciul estimat depășește 23 milioane de lei și este reprezentat de impozit pe profit, TVA și contribuții salariale sustrase de la declarare și plată.
Schema frauduloasă era structurată pe cinci paliere de societăți, pentru ca încasările provenite din activitatea de livrare să fie transferate succesiv până la pierderea trasabilității beneficiarilor reali.
Circuitul era conceput astfel încât fondurile să fie îndepărtate de societățile care generau veniturile și să fie retrase ulterior în numerar, în timp ce obligațiile fiscale erau diminuate prin utilizarea unor societăți fără activitate economică reală și prin deducerea nelegală de TVA.
Documentele fiscale emise de societăți fără capacitate economică reală au fost utilizate de beneficiari pentru înregistrarea unor cheltuieli fără conținut economic și obținerea unor avantaje fiscale necuvenite.
