Investițiile efectuate în România de cetățeni și companii din Uniunea Europeană, inclusiv din România, ar putea fi scutite din nou de obligativitatea examinării și avizării de securitate națională de către statul român, prin Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), care îi are ca invitați permanenți pe reprezentanții Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE), potrivit mai multor amendamente la legislația în vigoare inițiate în Parlament.
Inițial, aceasta îi viza doar pe investitorii din țări terțe, din afara UE, în confirmitate cu Regulamentul (UE) 2019/452.
În noiembrie 2023, Guvernul a impus avizul CEISD și pentru investitorii din Uniune, iar în decembrie 2023 a statuat explicit că și investitorii din România sunt investitori din UE, deci se supun aceleiași obligații. Ambele modificări au fost adoptate prin ordonanțe de urgență.
Acum, deputați ai PSD, PNL și UDMR vor revenirea la forma inițială a legii, care impunea examinarea și avizarea de securitate națională doar pentru investițiile în România ale persoanelor fizice și juridice din afara UE.
Ei susțin că felul în care aceasta a fost modificată ″contravine în mod vădit scopului inițial al legii, respectiv examinarea investițiilor străine directe în Uniune″ și ″îngreunează sau chiar pune în pericol planurile investiționale ale investitorilor români în România″, argumentând că, ″spre exemplu, un investitor român care dorește să dezvolte noi capacități de producție și realizează investiții noi în România trebuie să intre în mecanismele de examinare, deși nu aceasta a fost voința legiutorului și nici a Regulamentului european (...)″.
Ei repetă că ″scopul legii Nu este examinarea investițiilor realizate de către cetățeanul român, ci, potrivit Regulamentului, a investițiilor străine definite la art. 2 din Regulament - <investitor străin înseamnă o persoană fizică dintr-o țară terță sau o întreprindere dintr-o țară terță care intenționează să realizeze sau a realizat o investiție străină directă> (...)″.
Aceiași parlamentari vor eliminarea obligației de examinare și avizare de securitate pentru investițiile constând în ″extinderea capacității unei întreprinderi existente″, cu argumentul că aceasta ″îngreunează sau chiar pune în pericol planurile investiționale ale investitorilor români în România care intenționează să extindă capacități de producție ale unei întreprinderi existente″.
Amendamentele au fost inițiate la Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților. Raportul pe fond, premergător votului în plen, nu a fost încă adoptat.
Anterior, la Comisiile Senatului se propusese ca preluările de centrale de producție de energie, rețele electrice și alte echipamente energetice, sau de proiecte de astfel de capacități, cu puteri instalate mai mici de 3 MW, să fie exceptate de la condiția obținerii în prealabil a acordului Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), însă modificarea nu a mai ajuns să fie votată în plen.
Propunerea fusese argumentată prin necesitatea prevenirii ″birocratizării excesive a sistemului″, în condițiile în care, oricum, tranzacțiile cu valori de peste 2 milioane de euro sunt supuse avizării CEISD.
Tot la Senat, se propusese completarea definiției investiției străine sau din UE supusă avizării CEISD, astfel încât aceasta să vizeze și operațiunile ″prin care un investitor (...) dobândește active de orice natură în scopul desfășurării unei activități economice în România″. Argumentul fusese că, din practica ultimilor 3 ani, a reieșit că includerea în definiție a dobândirii de active ″previne potențiala eludare a mecanismului de examinare (prin stabilirea de clauze care ar viza investiții care nu presupun control sau administrare)″.
Nici această propunere nu a mai ajuns în plen.
