Vicepremierul Neacșu, care a propus comitetul, are în vedere și opțiunea creșterii ponderii componentei variabile, corelate cu performanța, și examinarea unor plafoane pentru componenta fixă a indemnizației șefilor de companii.
În luna septembrie, fostul viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a prezentat Guvernului rezultatele preliminare ale demersului de inventariere a companiilor publice care nu își desfășoară activitatea, au sub 5 angajați sau sunt neprofitabile. Analiza detaliată arat că din cele 1.868 de întreprinderi publice, 1.098 îndeplinesc criteriile tehnice pentru a fi analizate în vederea restructurării și reducerii numărului de întreprinderi de stat.
Vicepremierul Marian Neacșu a declarat, la Antena 3 CNN, că în cadrul reformei companiilor de stat a propus ca managerii companiilor de stat să fie plătiți în funcție de performanță, de eficiență și de posibilitatea de a face profit. Liderul social-democrat a spus că acest subiect a fost unul de dispută între el și fostul premier Ilie Bolojan. Neacșu a afirmat că managerii societăților de top trebuie să fie „foarte bine plătiți”, nu pot să aibă o indemnizație lunară cât competitorii lor din mediul privat „pe zi”.
Comitet interministerial pentru analiza, fundamentarea și coordonarea măsurilor de eficientizare a aparatului administrativ central și teritorial și a activității societăților la care statul deține participația majoritară, propus acum de Marian Neacșu, va fi prezidat de prim-ministrul României, iar viceprim-ministrul Neacșu va asigura coordonarea activității Comitetului și va conduce reuniunile în absența prim-ministrulu.
Din Comitet fac parte miniștrii și secretarii generali ai ministerelor, conducătorii agențiilor și autorităților centrale care au structuri teritoriale, secretarul general al Guvernului, șeful Cancelariei Prim-Ministrului și reprezentanții conducerii Agenției. pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Sunt avute în vedere două domenii principale de intervenție:
(i) aparatul administrativ central și structurile teritoriale ale autorităților și instituțiilor publice;
(ii) societățile la care statul deține participația majoritară.
Mandatul Comitetului vizează următoarele șapte direcții de analiză și propuneri:
1. Analiza reducerii și raționalizării aparatului administrativ central și teritorial prin integrarea serviciilor-suport, digitalizare și examinarea oportunității constituirii unor centre comune de servicii la nivel județean sau regional, cu respectarea competențelor și a cerințelor de protecție a datelor.
2. Analiza suprapunerilor dintre structurile de inspecție și control, în vederea simplificării și coordonării activităților de control și a consolidării componentei de prevenție, fără diminuarea garanțiilor legale și a capacității de verificare.
3. Evaluarea oportunității reorganizării unor structuri județene cu personalitate juridică prin integrare la nivel regional ori în structura ministerelor sau autorităților competente, în funcție de natura atribuțiilor și de accesibilitatea serviciilor.
4. Identificarea autorităților și instituțiilor cu atribuții suprapuse, performanță redusă sau funcționalitate deficitară și formularea de opțiuni motivate de reorganizare, comasare, fuziune ori desființare, după caz.
5. Analiza, pe baza unor criterii unitare, a situației societăților la care statul este acționar majoritar și care înregistrează pierderi persistente, în vederea evaluării opțiunilor de restructurare, fuziune, reorganizare sau dizolvare, după caz.
Societățile admise la tranzacționare pe o piață reglementată vor fi exceptate de la acest demers.
6. Analiza societăților profitabile și identificarea măsurilor legale de susținere a eficienței și rentabilității, cu evaluarea prealabilă a incidenței normelor privind ajutorul de stat și concurență.
7. Evaluarea indicatorilor de performanță și a politicilor de remunerare pentru membrii consiliilor de administrație, consiliilor de supraveghere și directoratelor, inclusiv opțiunea creșterii ponderii componentei variabile, corelate cu performanța și examinarea unor plafoane pentru componenta fixă.
Activitatea Comitetului se desfășoară prin reuniuni plenare și grupuri de lucru tematice, constituite pentru:
a) Reorganizarea aparatului administrativ central și teritorial și digitalizarea activității instituțiilor publice;
b) Reorganizarea instituțiilor și autorităților publice și eficientizarea activităților de control;
c) Reorganizarea companiilor de stat și îmbunătățirea performanței și a modului de remunerare a conducerii acestora;
d) Analiza legislativă și evaluarea impactului financiar și social al măsurilor propuse.
Comitetul va înainta conducerii Guvernului opțiunile care necesită decizie.
Calendarul de implementare
1. Până la 20 noiembrie 2026: constituirea Comitetului și stabilirea structurii operaționale.
2. Până la 15 decembrie 2026: elaborarea și transmiterea machetelor standardizate pentru colectarea datelor și informațiilor necesare.
3. Până la 20 ianuarie 2027: centralizarea, verificarea și analiza datelor primite, identificarea opțiunilor și a principalelor riscuri.
4. Până la 1 februarie 2027: elaborarea proiectului actului normativ primar și a documentelor de fundamentare aferente.
5. Până la 20 februarie 2027: parcurgerea etapelor de consultare, transparență decizională și avizare, potrivit dispozițiilor legale aplicabile.
6. Până la 1 martie 2027: prezentarea proiectului spre examinare și, după caz, aprobare în Guvern, în vederea promovării pe calea constituțională și legislativă stabilită de Guvern, inclusiv, dacă sunt întrunite condițiile legale, prin angajarea răspunderii Guvernului.
Recent, premierul Niculescu i-a delegat ministrului afacerilor interne, Marian Neacșu, în calitate de viceprim-ministru, atribuția de a aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de 15 ministere, inclusiv Finanțe.
Marian Neacșu va asigura și coordonarea funcțională a 10 ministere și mai multor structuri, iar acum și a acestui comitet.





















