Rezultatele 1 - 25 din 417 pentru "companii"

Companiile de dimensiuni medii de la nivel global sunt mult mai optimiste cu privire la condițiile și oportunitățile mediului de afaceri față de anul trecut, conform concluziilor studiului anual EY Growth Barometer.

Afacerile din sectorul serviciilor prestate în principal către companii au crescut în aprilie cu 9%, serie brută, față de aceași lună a anului trecut, ritm crescut față de cel din luna precedentă, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).

Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), compania desprinsă din Electrica SA și controlată integral de Ministerul Energiei, care gestionează participațiile statului la subsidiarele Enel din România și litigiile legate de acestea, a terminat anul trecut cu un profit net record, de peste 1,8 miliarde lei, de circa 45 de ori mai mare față de rezultatul pozitiv din 2016.

Tarom și-a îmbunătățit ușor performanțele și a urcat trei poziții în clasamentul global al celor mai buni operatori aerieni realizat de AirHelp, lider mondial în obținerea de compensații pentru pasagerii companiilor aeriene.

Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost adoptată, ca decizie finală, în Parlament, cu condiția, impusă de Eurostat, de a nu beneficia de garanții guvernamentale. Inițial, lista companiilor de stat fusese redusă la doar 23, dar decizia a suplimentat lista la 33 de societăți, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, și majorând și capitalul Fondului, din nou, la 9 miliarde lei. Majoritatea parlamentară a eliminat însă comitetul consultativ, format din reprezentanți ai BNR, ASF, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului și societății civile. Opoziția amenință că va sesiza Curtea Constituțională.

Operatorii aerieni și-au redus estimările referitoare la profiturile din 2018 din cauza costurilor mai mari ale carburantului, avertizând în același timp că dobânzile mai mari și tensiunile geopolitice vor amplifica riscurile operaționale, transmite Reuters.

Companiile incluse în indicele bursier american S&P 500 au returnat acționarilor o sumă record de 1.000 de miliarde de dolari în decurs de un an, grație recentei reforme fiscale care a stimulat acordarea de dividende și răscumpărarea de acțiuni, arată un raport elaborat de către analistul S&P Dow Jones Indices, Howard Silverblatt, citat de Reuters.

Ministerul Energiei deține participații minoritare de 31,82% din acțiunile furnizorului de energie și gaze naturale E.ON Energie și de 13,51% din capitalul operatorului de distribuție Delgaz Grid.

Ministerul Energiei, care deține 80% din acțiunile Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a decis în AGA companiei ca aceasta să distribuie dividende în valoare de circa 1,13 miliarde lei, reprezentând 90% din profitul net contabil înregistrat de companie în 2017, respingând propunerea acționarului minoritar Fondul Proprietatea, care voia ca societatea să cedeze ca dividende întreg profitul pe anul trecut, plus 1 miliard de lei din rezerve, adică în total aproape 2,36 miliarde lei.

Companiile germane sunt îngrijorate că președintele Donald Trump se gândește tot mai mult doar la interesul SUA, nu doar la a pune pe primul loc țara sa, a declarat șeful Camerelor germane de Comerț, DIHK, Eric Schweitzer, citat de Reuters.

Guvernul vrea să înființeze un așa-numit "Fond de investiții pentru industrializare pe bază de licențe", finanțat de la bugetul de stat, din fonduri UE, din împrumuturi și din investiții private, fond care să cumpere licențe și know-how de producție pentru companii locale cu capital românesc majoritar, în ramurile industriale în care statul consideră că România are avantaje competitive.

Hidroelectrica a terminat anul trecut cu un profit net de 1,359 miliarde lei, în creștere cu 10,7% comparativ cu cel din 2016, de 1,227 miliarde lei. Asta în condițiile în care cifra de afaceri s-a redus ușor, cu 2,5%, de la 3,338 la 3,253 miliarde lei. Cheltuielile totale ale companiei au scăzut în 2017 cu 7,5%, la 1,719 miliarde lei.

Grupul bancar italian UniCredit va primi, de la Fondul European de Investiții (FEI), fonduri suplimentare de 340 de milioane de euro pentru creditarea companiilor inovatoare din România, Ungaria și alte șase state din Europa Centrală și de Est, finanțarea totală disponibilă pentru companiile din regiune ajungând la jumătate de miliard de euro.

Cornelius Roșiianu, în vârstă de 72 de ani își are domiciliul în orașul Voluntari. A fost ales consilier județean la Ilfov pe listele PSD la alegerile locale din vara lui 2016. Fostul crainic TVR a participat, tot pe listele PSD, dar fără succes, și la alegerile parlamentare din toamna anului respectiv, vizând un fotoliu de senator.

Activitatea de recuperare a datoriilor la bugetul statului este un proces complicat pentru ANAF, în care inspectorii trebuie să urmărească veniturile sau activele datornicilor pentru a încasa restanțele fiscale. Situația este, însă, semnificativ îngreunată de faptul că mulți dintre marii datornici către stat intră în insolvență și chiar în faliment, de multe ori fără active care să asigure recuperarea restanțelor, relevă date analizate de Profit.ro. LISTA companiilor.

Senatul a respins, joi, proiectul de lege prin care companiile cu cifră de afaceri anuală mai mică de 100 milioane euro, cu excepția celor din București și Ilfov, care încasează venituri din exportul bunurilor realizate prin activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, ar putea beneficia de la 1 ianuarie 2019 de o cotă de impozit pe profit redusă, de doar 5%, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii încasărilor din exporturi în totalul veniturilor.

Administrația Trump analizează emiterea unui ordin executiv care ar restricționa capacitatea unora dintre companiile chineze de a vinde echipamente de telecomunicații în Statele Unite, au declarat doi oficiali din industria de profil, o măsură care ar fi orientată probabil împotriva Huawei Technologies și ZTE, transmite Reuters.

43,5% dintre români se declară nemulțumiți de calitatea serviciilor oferite de companiile din România și de experiența lor în interacțiunea cu acestea.

Solicitarea FP vine pe fondul continuării politicii Guvernului de anul trecut, de extragere de dividende cât mai mari de la companiile de stat. Mai mult, riscul de depășire a pragului de deficit bugetar de 3% din PIB setat de normele UE este mai mare în 2018, deci și "foamea de bani" a Executivului este mai intensă.

Încasările statului din impozit pe profit au scăzut anul trecut pentru prima dată din 2009, an în care criza economică obliga România să între într-un acord de împrumut cu FMI. Marile companii rămân, însă, cei mai mari și mai corecți plătitori de taxe, conform datelor analizate de Profit.ro. Una dintre explicațiile declinului colectării la impozitul pe profit este și majorarea la începutul anului trecut a plafonului pentru impozitarea în regim de microîntreprindere.

Conform legislației în vigoare, operatorii economici care introduc pe piață ambalaje și produse ambalate sunt responsabili să asigure gestionarea ambalajelor devenite deșeuri pe teritoriul național.

Termenul mediu de încasare a facturilor în România pentru companiile cu cifra de afaceri de până la cinci milioane de euro este de 158 de zile, afectând peste 98% din totalul afacerilor de pe piața locală.

România se află în rândul țărilor din Uniunea Europeană cu cea mai lungă și dificilă perioadă de insolvență pentru firme, iar unul dintre motivele principale este legat de faptul că mulți investitori au lacune serioase în domeniul strategiilor de prevenire a riscului.

Senatul a adoptat proiectului modificat al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), după ce Eurostat a cerut Guvernului ca viitorul Fond să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau de alte forme de sprijin din partea statului. Forul european a mai cerut autonomie de decizie, cu eliminarea prevederilor care duc la intervenția sau controlul statului. În consecință, Guvernul a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul riscul ca statul să piardă, în aceste condiții, calitatea de acționar majoritar la aceste companii.

Eurostat a cerut Guvernului ca viitorul Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau de alte forme de sprijin din partea statului. Forul european a mai cerut autonomie de decizie, cu eliminarea prevederilor care duc la intervenția sau controlul statului. În consecință, Guvernul a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul riscul ca statul să piardă, în aceste condiții, calitatea de acționar majoritar la aceste companii.