Codul penal, la articolul privind ultrajul judiciar, prevede că amenințarea, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârșite împotriva unui judecător, procuror sau avocat aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau exercitarea profesiei, se sancționează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
De asemenea, săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui judecător, procuror sau avocat ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu sau cu exercitarea profesiei, se sancționează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează faptele comise în aceste condiții, dacă privesc un membru de familie al judecătorului, procurorului sau al avocatului.
După acest model, inițiativa legislativă propune extinderea aplicării fomei asimilate în cazul în care victima infracțiunii este executorul judecătoresc.
”Executarea silită reprezintă ultima fază a procesului civil și este înfăptuită de executorul judecătoresc. Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că executarea hotărârilor judecătorești reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, executarea fiind considerată parte integrantă a 'procesului' în sensul art. 6 din Convenție. Astfel, executorul judecătoresc, învestit cu autoritatea forței publice pentru aducerea la îndeplinire a actelor de executare, îndeplinește un serviciu de interes public, sub coordonarea și controlul Ministerului Justiției”, se arată în proiect.
Inițiatorii subliniază că prin includerea avocaților în sfera de protecție a ultrajului judiciar, legiuitorul a recunoscut explicit că nu doar magistrații, ci și ceilalți participanți indispensabili actului de justiție au nevoie de o protecție penală întărită, pentru a-și putea exercita atribuțiile fără presiuni, intimidări sau riscuri disproporționate adresate fimcției/profesiei lor.
Același raționament este valabil și în cazul executorilor judecătorești în faza executării sitite, în care au rolul principal, mai arată sursa citată.
”Orice acțiune violentă exercitată împotriva acestora, atunci când vizează atribuțiile lor afectează fără îndoială procesul de executare silită, șezând prestigiul autorității publice și al justiției. Aceștia pun în executare hotărâri judecătorești care vizează patrimoniul sau situația locativă a persoanelor executate silit, se deplasează frecvent la domiciliul ori sediul debitorilor, sunt însoțiți în teren uneori de organe de ordine publică, fiind direct expuși unor reacții violente din partea persoanelor executate silit.
Executorii judecătorești rerezintă, în percepția publicului, 'fața vizibilă' a statului în faza de executare silită. Din această perspectivă, tratamentul juridic diferențiat față de judecători, procuori și avocați - în sensul unei protecții penale inferioare - nu se justifică, câtă vreme valoarea socială ocrotită este aceeași: buna înfăptuire a justiției, inclusiv în faza executării silite”, mai arată autorii proiectului.
Potrivit acestora, măsura va spori protecția executorilor judecătorești prin aptitudinea de a reduce incidența comportamentelor violente sau intimidante împotriva acestora.Totodată, propunerea va putea consolida percepția publică asupra autorității actului de justiție prin executarea promptă a hotărârilor judecătorești.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Parlament și promulgat de șeful statului.
