Nu este clar la acest moment ce va aduce nou clarificarea pregătită de către Finanțe, însă, în măsura în care nu generează riscuri suplimentare, firmele ar putea aștepta clarificările ministerului înainte de a trece la înregistrarea efectivă a punctelor de lucru, termenul limită pentru cele existente la intrarea în vigoare a legii fiind finele acestei luni.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Profit.ro a scris la mijlocul acestei luni că Finanțele lucrează la o clarificare.
O corectare a situației, care nu ar aduce atingere obiectivului legii (ca impozitele să rămână unde lucrează angajatul și pentru puncte de lucru cu mai puțin de 5 angajați), poate veni rapid doar din partea Guvernului, procedurile parlamentare fiind mai greoaie.
Modificarea legislativă a fost adoptată de către Parlament la finalul anului trecut, fără să existe și un acord al Ministerului Finanțelor (deși nu este necesar un astfel de acord, opoziția ministerului vine în multe cazuri din cauza unor probleme pe care le genereză modificarea propusă). Profit.ro a scris despre acest proiect pe parcursul său legislativ, începând din iunie 2023, când proiectul a fost inițiat de zeci de parlamentari UDMR, dar și de câțiva parlamentari PNL.
"Considerăm că aplicarea prevederilor inițiativei legislative va conduce la creșterea numărului subiecților de drept fiscal care vor avea obligația să solicite înregistrarea fiscală a sediului secundar ca plătitori de salarii și de venituri asimilate salariilor la organul fiscal din subordinea ANAF în a cărui rază teritorială se află adresa unde se desfășoară efectiv activitatea acelei entități, aspect pentru care inițiatorii propunerii legislative ar fi trebuit să stabilească posibilul impact al măsurii propuse, în condițiile în care s-a stabilit un termen de 30 de zile pentru a se conforma contribuabilii care vor intra sub incidența acestei măsuri", a arătat Guvernul în punctul de vedere negativ emis la momentul la care legea se afla încă în faza de proiect în Parlament.
Dacă anterior modificării legislative era necesară înregistrarea fiscală a punctelor de lucru doar de la 5 angajați în sus, eliminarea acestei prevederi și aplicarea obligației de a înregistra punctele de lucru chiar și pentru un singur angajat, crește semnificativ birocrația.
Autoritățile trebuie să vină cu o soluție cât mai repede, termenul limită pentru firme fiind sfârșitul acestei luni, atrage atenția consultantul fiscal Cornel Grama.
Legea care introduce modificarea a fost publicată în Monitorul Oficial pe 29 decembrie, și prevede că "termenul de solicitare a înregistrării fiscale pentru entitățile deja înființate la data intrării în vigoare a prezentei legi este de 30 de zile".
"Așa cum e legea formulată acum, ești pus să înregistrezi toate punctele de lucru dintr-o localitate. Trebuie să înregistrezi și să primești CIF chiar dacă sunt mai multe într-un oraș. Ajungi să ai o grămadă de CIF-uri și de conturi de SPV, care generează foarte multă birocrație pentru firme și pentru autorități. În cazul în care un punct de lucru este în aceeași localitate cu sediul firmei, considerăm că nu este nevoie, pentru atingerea obiecitvelor celui ce a inițiat schimbarea legislativă cu problema, să înregistrăm și aceste puncte de lucru. Așteptăm o simplificare, o clarificare a situației, că e prin ordonanță a Guvernului sau prin orice altă modalitate găsesc ei, dar avem nevoie să vină în timp util. Ar mai fi vreo două săptămâni până la termenul limită și avem nevoie de o clarificare a situației", a declarat, pentru Profit.ro, Grama.
Răspuns de la ANAF - Legea nu face vreo diferență pentru punctele de lucru în UAT-uri în care sunt deja sediile sociale
Într-un răspuns al ANAF Prahova, prezentat de către Laurențiu Rutcovschi, expert contabil și consultant fiscal, se arată că "Legea nu distinge cu privire la entitățile organizate pe raza teritorială a aceleiași unități administrativ teritoriale, ci doar că adresa oricăreia dintre aceste entități cu cel puțin un salariat să fie diferită de adresa sediului social al plătitorului, iar obligația de înregistrare fiscală intervine pentru fiecare dintre entitățile respective", arată ANAF, în linie cu prevederea legală.
Ce au vrut inițiatorii legii
Parlamentarii inițiatori nu au dorit creșterea poverii birocratice, ci doar ca impozitul plătit la punctele de lucru cu mai puțin de 5 angajați să rămână la primăriile, de regulă de localități mai mici, unde își desfășoară activitatea respectivii angajați. Situația creată acum, este, astfel, o consecință nedorită, iar o corectare care nu ar aduce atingere obiectivului legii poate veni rapid din partea Guvernului.Astfel, potrivit senatorilor UDMR care au inițiat proiectul, impozitul pe venitul angajaților ar trebui să ajungă la primării și în cazurile în care la un punct de lucru sunt doar 1-4 angajați. Astfel de situații sunt întâlnite nu doar în cazul firmelor, ci și al unităților de învățământ, posturilor de Poliție, transportului feroviar sau serviciilor poștale.
"Coroborând nevoia de finanțare locală a programelor de dezvoltare cu principiile de impozitare degajate la nivel internațional, inițiativa legislativă propune ca de impozitul pe veniturile din salarii și asimilate acestora să beneficieze bugetele locale unde își desfășoară activitatea angajatorii, indiferent de numărul acestora. În numeroase comunități de mici dimensiuni funcționează oficii, birouri sau sucursale ale unor instituții unde lucrează între unul și patru angajați (de exemplu în învățământ sau ordine publică) sau ale unor operatori economici care furnizează servicii conexe transportului feroviar, servicii poștale, etc. cu sediul social în altă localitate. În astfel de cazuri, virarea impozitului aferent salariilor la bugetul unde este înregistrat sediul reprezintă o pierdere importantă de venit pentru comuna sau orașul unde se derulează activitatea entității, în schimb pentru localitatea unde își are sediul social, de regulă municipiul reședință de județ, câștigul este nesemnificativ, dar mai ales conjunctural", afirmau aceștia în expunerea de motive care a însoțit proiectul.
Parlamentarii afirmau că impactul birocratic nu ar fi unul major.
"În contextul digitalizării bazelor de date și al raportărilor fiscale, reducerea de la 5 la o singură persoană salariată pentru care instituțiile publice, firmele, organizațiile neguvernamentale rețin și plătesc impozitul și contribuțiile obligatorii prevăzute de legislația fiscală nu mai constituie în prezent o povară birocratică. Din moment ce nu se propun modificări ale bazei impozabile sau a cotei de impozitarei, prezenta inițiativă legislativă nu are impact asupra bugetului general consolidat sau asupra bugetelor locale, fiind vorba despre o redistribuție a acelorași resurse financiare", arată inițiatorii.
