Sectorul financiar nu atrage pe cei mai buni și strălucitori absolvenți, ci pe cei care se potrivesc cel mai bine job-ului din sectorul financiar, susține un studiu Harvard Business School, remarcând că în domeniul financiar-bancar contează mai mult nivelul de sociabilitate al angajaților decât spiritul lor analitic. Cu alte cuvinte, în momentul în care cineva analizează un sondaj de opinie realizat în rândul finanțiștilor sau citește previziunile acestora publicate de presă, ar trebui să se gândească că are mai degrabă de-a face cu un exercițiu de PR și marketing decât cu unul analitic.
Presa internațională și cea autohtonă, dar și opinia publică în general, tratează cu deosebită importanță sondajele efectuate între diverși specialiști, de la brokeri la analiști financiar-bancari. Mai mult, pe baza acestor sondaje, investitorii își creează “anticipațiile raționale” și iau decizii privind soarta propriului business.
De departe, favoriții presei sunt analiștii financiari și economiștii șefi ai băncilor comerciale. Aceștia se pronunță asupra viitoarei creșteri economice, a posibilei evoluții a cererii agregate, estimează deficite bugetare și balanțe de plăți, “ghicesc” cursul valutar, etc.
CITEȘTE ȘI Analiști: 2016 poate fi cel mai bun an după 2009, dar cu temeri privind haosul fiscal și influențele politice Opinia publică ar trebui însă să proceseze cu scepticism aceste sondajele, precum și declarațiilor experților financiari. Motivul: un studiu efectuat de Harvard Business School efectuat pe absolvenții Massachusetts Institute of Technology (MIT) arată că portretul “finanțistului” seamănă mai mult cu cel schițat de Hollywood în filmele sale (superficial și petrecăreț), decât cu imaginea mai comună a “tocilarului cu ochelari” obsedat de excell-uri.
Studiul, efectuat pe 6.469 absolvenți ai MIT între 2006 și 2012, analizează legătura dintre performanțele academice și cariera pe care aceștia au decis să o urmeze. Concluzia: absolvenții care urmează o carieră în sectorul financiar-bancar au rezultate academice mai slabe, au urmat mai puține cursuri și au demonstrat o preferință de studiu extra-curicular mai redusă decât cei care au preferat o carieră în alte domenii, precum știință, tehnologie sau inginerie.
“Rezultatele academice sunt corelate negativ cu înclinația de a prefera o slujbă în domeniul financiar”, este concluzia studiului.
Astfel, chiar dacă numai 6,4% dintre absolvenții de top ai MIT preferă slujbe în sectorul financiar-bancar (majoritatea optând pentru domeniile mai tehnice), procentul de fani Wall Street crește la 16,5% în rândul absolvenților cu rezultatele cele mai slabe.
În plus, există diferențe și în ceea ce privește preferințele extra-curiculare: cei care urmează o carieră în finanțe preferă sportul activităților artistice, sunt mai sociabili și dau dovadă de un nivel mai ridicat de arivism: sunt printre cei mai activi membri ai frățiilor din campusuri. Șansele ca un viitor finanțist să adere la o frăție sunt cu 50% mai ridicate decât în cazul celorlalți colegi ai săi.
Și mai îngrijorător pentru opinia publică este faptul că, potrivit studiului, absolvenții care optează pentru o carieră în finanțe demonstrează mai puțin spirit analitic, o cunoaștere mai superficială a diferitelor specialități și a procesului de experimentare științifică decât restul colegilor.
“Sectorul financiar nu atrage pe cei mai buni și strălucitori absolvenți MIT, ci pe cei care se potrivesc cel mai bine job-ului din sectorul financiar”, susține studiul, remarcând că în domeniul financiar-bancar contează mai mult nivelul de sociabilitate al angajaților și nu spiritul lor analitic.
