Doar șapte din 30 de aliați au îndeplinit în 2022 obiectivul NATO de a avea cheltuielile militare la 2% din PIB în 2022, cu o țară mai puțin decât în 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, a declarat șeful alianței, Jens Stoltenberg, îndemnând statele membre să-și crească mai rapid investițiile în apărare, relatează Reuters.
Stoltenberg a dezvăluit, într-o conferință de presă susținută la sediul NATO din Bruxelles, că alianța se aștepta inițial ca încă două țări să atingă obiectivul. "Dar pentru că PIB-ul a crescut mai mult decât era previzionat pentru câțiva aliați, doi aliați care ne așteptam să fie la 2% sunt acum ușor sub 2%", a spus el.
Secretarul general al NATO nu a dezvăluit care sunt țările care au atins obiectivul, scrie News.ro
Potrivit raportului, aceste țări care au avut cheltuieli militare de cel puțin 2 la sută din PIB ar fi Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Regatul Unit și Statele Unite. Campioană este Grecia, cu cheltuieli militare de 3,54 la sută din PIB, urmată de Statele Unite cu 3,46 la sută.
România figurează ca având în 2022 cheltuieli militare de 1,75 la sută din rata reală a PIB-ului, dar raportul precizează că unii aliați (România, Polonia, Lituania, Letonia) au legi naționale sau acorduri politice care prevăd ca 2% din PIB să fie cheltuit anual pentru apărare, prin urmare, se așteaptă ca estimările viitoare să se modifice în consecință. Pentru anii trecuți, cheltuielile de apărare ale aliaților s-au bazat pe datele disponibile la momentul respectiv privind PIB-ul și, în consecință, este posibil ca aliații să fi respectat orientarea de 2% atunci când au utilizat aceste cifre, subliniază raportul NATO.
Secretarul general al NATO i-a îndemnat pe aliați să își sporească mai rapid cheltuielile militare. "Nu există nicio îndoială că trebuie să facem mai mult și trebuie să o facem mai repede. Ritmul pe care îl avem când vine vorba de creșterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat", a spus Stoltenberg. "Într-o lume mai periculoasă, trebuie să investim mai mult în apărare", a insistat șeful NATO.
La summitul lor din Țara Galilor din 2014, liderii NATO au convenit să se îndrepte către cheltuirea a cel puțin 2% din PIB pentru apărare în decurs de un deceniu. Această decizie a fost atunci o reacție la ceea ce a fost perceput ca o situație de securitate grav deteriorată în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.
La aproape zece ani de la promisiunea din Țara Galilor și la un an de la invazia Rusiei în Ucraina, aliații NATO au lansat, în urmă cu câteva săptămâni, discuții privind modul de adaptare a obiectivului de cheltuieli militare.
O decizie este așteptată la summitul NATO din Lituania din luna iulie, iar Stoltenberg a declarat că vede în viitor ținta de 2% ca pe un nivel minim și nu ca pe un plafon.
Mai mulți aliați au făcut presiuni pentru cheltuieli militare mai mari, având în vedere că în Europa se desfășoară un război, în timp ce alții sunt reticenți în ceea ce privește creșterea bugetului pentru apărare, notează Reuters.
