Agenția anunță că revizuirea a fost efectuată prin intermediul unui comitet de rating care a avut loc la 27 februarie 2026, în cadrul căruia a reevaluat caracterul adecvat al ratingurilor în contextul metodologiilor principale relevante și al evoluțiilor recente.
Aceasta este una dintre evaluările programate periodice pe care Moody's le efectuează în cazul României, similar cu alți emitenți monitorizați.
Revizuirea nu anunță o acțiune de rating de credit și nu indică dacă o acțiune de rating de credit este probabilă sau nu în viitorul apropiat, precizează Moody’s.
În septembrie, Moody’s a confirmat calificativul României la "Baa3", pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă.
Concluziile analizei validează direcția măsurilor de consolidare fiscală demarate în 2025 și subliniază importanța menținerii disciplinei bugetare pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice, potrivit Ministerului Finanțelor.
„Analiza Moody’s confirmă faptul că România deține o economie stabilă și un grad de dezvoltare care ne oferă o poziție competitivă în regiune. Evaluarea vine într-un moment important, înaintea adoptării bugetului de stat, care trebuie definitivat cât mai rapid într-o formă responsabilă și corectă, pentru asigurarea pe de o parte a disciplinei fiscale, iar pe de altă parte, a pachetului de relansare economică”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Principalele concluzii ale revizuirii
Ratingurile României, inclusiv ratingurile pe termen lung Baa3 pentru emitenți, reflectă potențialul solid de creștere pe termen mediu al economiei, precum și nivelurile sale relativ ridicate de bogăție, ambele susținând puterea sa economică.
Deși povara datoriei publice a României este în prezent, în general, în concordanță cu cea a altor companii de rating, aceasta se va deteriora în anii următori din cauza deficitului fiscal încă ridicat.
Provocările în domenii precum controlul corupției și eficacitatea politicii fiscale lasă, de asemenea, soliditatea instituțiilor și a guvernării României oarecum mai slabă decât cea a competitorilor de rating.
Profilul de credit al României este, la rândul lui, constrâns de o susceptibilitate relativ ridicată la riscul de eveniment, determinată de expunerea sa la riscul geopolitic, având în vedere proximitatea războiului din Ucraina.
Deficitul fiscal al României a început să scadă în urma anunțării unor măsuri semnificative de consolidare fiscală în iulie și septembrie 2025.
Ne așteptăm ca deficitul bugetar să se situeze la 6,3% din PIB la sfârșitul anului 2026, în scădere de la un deficit estimat de 8,2% la sfârșitul anului 2025 și de la un vârf de 9,3% atins la sfârșitul anului 2024 (conform ESA).
Deși acest lucru reprezintă un efort de consolidare fiscală foarte semnificativ, povara datoriei publice va continua să crească după 2026, cu excepția cazului în care se adoptă măsuri suplimentare pentru 2027 și ulterior.
Pornind de la ipoteza că deficitul va scădea la 5,7% din PIB la sfârșitul anului 2027, estimăm că povara datoriei va ajunge la 62,9% din PIB la sfârșitul acelui an, în creștere de la 60,5% estimat la sfârșitul anului 2025.
Ne așteptăm ca datoria să continue să crească treptat înainte de a se stabiliza la aproximativ 65% din PIB spre sfârșitul deceniului.
Unele reforme care au fost deja adoptate în 2025, de exemplu cele care îmbunătățesc colectarea veniturilor guvernamentale, pot fi, de asemenea, așteptate să genereze reduceri recurente ale deficitului în anii următori.
În același timp, există o claritate limitată cu privire la specificul strategiei guvernului de reducere a deficitului după 2026.
Oboseala reformelor, rotația prim-ministrului în cadrul coaliției guvernamentale formate din patru partide în prima jumătate a anului 2027, precum și alegerile parlamentare din 2028 - toate acestea ridică riscuri pentru perspectiva unei reduceri suplimentare a deficitului și a unei stabilizări a poverii datoriei la un nivel care este încă proporțional cu un rating Baa3.
Așa cum era de așteptat, efortul de consolidare fiscală contribuie la o performanță de creștere mai slabă pentru România. Creșterea PIB-ului real a încetinit la 0,6% în 2025, iar economia a intrat într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului.
Creșterile de TVA și o creștere bruscă a inflației, coroborate cu înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, au redus consumul.
Maximizarea absorbției de către România a finanțării în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF) a UE înainte de termenul limită din august 2026 al programului va fi crucială pentru a evita o contracție directă a economiei în 2026.
Deși România a rămas în urmă în implementarea RRF din 2024, guvernul care a preluat mandatul în iunie 2025 a injectat un nou impuls procesului și ne așteptăm în prezent ca România să poată accesa cea mai mare parte, dar nu neapărat întreaga sumă, a finanțării RRF rămase până la sfârșitul anului 2026.
Perspectiva negativă (a ratingului – n.r.) reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambițios de consolidare fiscală al guvernului. Măsurile fiscale adoptate din iulie 2025 au avut un impact pozitiv asupra perspectivei fiscale a României.
Cu toate acestea, rămân riscuri semnificative de implementare pentru reducerea deficitului pe termen lung, în special din cauza provocării de a menține sprijinul politic pentru continuarea consolidării fiscale după 2026, având în vedere rotația planificată a prim-ministrului în 2027 și alegerile parlamentare planificate pentru 2028.
Posibilitatea ca impactul negativ asupra creșterii al măsurilor de reducere a deficitului să submineze în cele din urmă efortul de consolidare fiscală reprezintă un risc suplimentar.
Perspectiva negativă semnalează că este puțin probabil ca ratingul să fie îmbunătățit pe termen scurt.
Perspectiva ar reveni probabil la stabilă, dacă povara datoriei guvernului și indicatorii de suportabilitate a datoriei ar evolua în general în conformitate cu - sau mai favorabil decât - așteptările noastre actuale.
Acest lucru ar necesita implementarea deplină și eficientă a programului de consolidare fiscală adoptat în 2025, procesul de consolidare fiscală continuând și în 2027 și ulterior, deși probabil într-un ritm mai moderat decât în 2026.
Ratingurile României ar fi probabil retrogradate dacă am concluziona că guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ mai proastă a indicatorilor fiscali cheie decât așteptările noastre actuale.
Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituțiilor de a implementa eficient un program de consolidare amplu și complex.
O creștere semnificativă a riscului geopolitic derivat din războiul din Ucraina sau o presiune tot mai mare asupra finanțării deficitului ridicat de cont curent al României ar contribui, de asemenea, la presiunile negative asupra ratingurilor.
