Fermierii din Europa de Vest trec printr-una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Deși anul agricol 2025 a adus o recoltă record de cartofi, prețurile s-au prăbușit la un nivel istoric.
În multe cazuri, producătorii nu reușesc să-și acopere nici costurile de recoltare, iar sprijinul din partea guvernelor pare puțin probabil, conform farmer.pl. Criza cartofilor din vestul Europei pare una severă, arată G4Food.ro.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Oferta Cris-Tim este acoperită integral și pe tranșa de investitorilor instituționali. Așteptările sunt că mișcările mai importante vor fi săptămâna viitoareDatele publicate de North-Western European Potato Growers Foundation (NEPG) arată că Belgia, Franța, Olanda și Germania — așa-numitul „Big Four” al cartofilor europeni — au înregistrat o creștere de 7% a suprafețelor cultivate în 2025, ajungând la peste 600.000 de hectare. Creșterea s-a datorat cererii mari din anii anteriori și extinderii capacităților de procesare, mai ales în industria produselor congelate
Producțiile din 2025 depășesc toate estimările. Germania a atins 13,4 milioane de tone, cea mai mare recoltă din ultimii 25 de ani, cu o producție medie de 44 tone la hectar. Franța urmează cu 8,5 milioane de tone, în creștere cu aproape un milion de tone față de 2024. Belgia se apropie de propriul record din 2017, cu 4,96 milioane de tone, iar Olanda anunță o creștere de peste 8% a suprafețelor cultivate.
În total, cele patru țări au produs 27,3 milioane de tone de cartofi, cu 11% mai mult decât anul trecut.
Supraproducția a dus la un colaps al pieței. În Germania, fermierii primesc cu până la 50% mai puțin pe kilogramul de cartofi față de anul trecut. În Olanda, prețurile din piața liberă au scăzut la 5 eurocenți pe kilogram, iar în Belgia, la doar 1,5 cenți – echivalentul a 6 bani/kg.
„Pentru un camion de 30 de tone de cartofi primesc 450 de euro. Nici nu acopăr costul combinatorului”, spune fermierul belgian Lieven Van Den Berghe.
Situația este similară în Olanda, unde „cartofii de pe piața liberă sunt practic fără valoare”, potrivit specialistului Job Hiddink. Doar producătorii care au contracte ferme cu procesatorii – în special pentru cartofii destinați produselor tip fries – reușesc să evite pierderile majore.
Cauzele crizei: de la supraproducție la competiția globală
Experții NEPG arată că supraproducția nu este singurul factor. Pe piața mondială a cartofilor, China, India, Egipt, Argentina, Turcia și Canada și-au crescut masiv exporturile, în special în segmentul de cartofi pentru procesare.
În plus, costurile mai mari de producție din Uniunea Europeană, determinate de prețurile ridicate la energie, reglementările stricte privind pesticidele și efectele schimbărilor climatice, pun presiune suplimentară pe producători.
O altă cauză a dezechilibrului a fost devansarea datei de plantare, ceea ce a adus pe piață culturi noi înainte ca stocurile vechi să fie epuizate. NEPG menționează și probleme de calitate la procesarea cartofilor în 2024, care au dus la vânzări slabe și pierderi în lanțul de aprovizionare.
În lipsa cumpărătorilor, mulți fermieri renunță să mai recolteze. „De ce să le scot din pământ dacă nu acopăr nici costul motorinei?”, spune Van Den Berghe.
Unii agricultori își trimit cartofii către fabrici de biogaz sau îi folosesc drept hrană pentru animale. Alții îi trimit la compost, iar fermele mari își umplu la maximum depozitele. Chiar și așa, capacitățile de stocare sunt limitate, mai ales pentru noii producători care au extins culturile în ultimii doi ani.
Exportul rămâne o soluție temporară, dar nu una profitabilă. „Sub 18 euro pentru 100 kg, fermierii vând în pierdere”, explică Daniel Ryckmans de la NEPG.
Fără sprijin guvernamental
În ciuda pierderilor masive, producătorii din vestul Europei nu se pot baza pe ajutor de stat. Guvernele din Belgia, Germania, Franța și Olanda consideră prăbușirea prețurilor un risc natural de piață, asumat de fiecare fermier.
„Nu va exista sprijin. Nici bugete, nici mecanisme de compensare. Crizele de piață fac parte din riscul agricol”, afirmă Ryckmans.
Expertul olandez Wim van Gruisen confirmă: „Guvernul nostru nu susține intervențiile de piață. Este o problemă a economiei libere, iar fermierii trebuie să se adapteze.”
Criza cartofilor arată vulnerabilitatea lanțului alimentar european: de la supraproducție și lipsa de coordonare între state, la absența unor mecanisme de sprijin în situații de dezechilibru sever. Pentru fermierii vest-europeni, anul 2025 va rămâne sinonim cu o recoltă record – și pierderi pe măsură.
