Vitaliy Bylenko privește cu amărăciune la munții de grâu din silozul său, fiind unul din fermierii ucraineni care au dificultăți din ce în ce mai mari în a-și exporta cerealele, după ieșirea Rusiei din acordul privind livrările via porturile de la Marea Neagră, informează AFP.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Ucraina este un mare cultivator și exportator de grâu iar livrările sale sunt importante pentru securitatea alimentară mondială, în special în țările africane, scrie Agerpres.
Potrivit lui Vitaliy Bylenko, acordul internațional negociat de ONU și Turcia, care a permis evitarea unei agravări a crizei alimentare mondiale, funcționa cu dificultate de mai multe luni. "Începând din iarnă funcționa doar pe hârtie", spune Vitaliy Bylenko. În condițiile în care existau puține cargouri cerealiere în porturile ucrainene, Vitaliy Bylenko a început să folosească rute alternative.
"Ofertele de achiziție pentru cerealele noastre în Odesa erau rare și am transportat deja aproape toate cerealele noastre spre micile porturi fluviale", explică Vitaliy Bylenko.
De asemenea, grâul, porumbul și floarea soarelui pe care le cultivă pe exploatația sa de 1.300 de hectare, și unde lucrează aproximativ 35 de angajați, au plecat și spre România. "Pentru cele cinci luni care mai rămân din acest an lucrurile nu se vor schimba substanțial", crede Vitaliy Bylenko.
Însă, ruta prin România este mai costisitoare și mai complexă decât cea prin Marea Neagră, în condițiile în care porturile fluviale sunt cu 200 de kilometri mai departe de ferma sa decât Odesa. "Marja noastră de profit se diminuează", dezvăluie fermierul, care este obligat să reducă prețul de vânzare pentru a acoperi costurile mai mari cu transportul.
Din lipsă de opțiuni, cerealele vor continua să se îndrepte spre România, astfel că prețurile vor scădea și mai mult, estimează Bylenko. "Cu cât sunt mai multe produse, cu atât scade prețul", spune fermierul, care precizează că are 400 de tone de grâu stocate în silozurile sale.
"Dacă înainte de război, prețul de vânzare era de aproximativ 270 de dolari pe tonă, acum cei care cumpără ne oferă 120 de dolari. Noi am dori un preț de cel puțin 135 de dolari", spune Vitaliy Bylenko. Acesta adaugă însă că deși situația este una dificilă, este totuși mai puțin dramatică decât cea din vara anului trecut când fermierii ucraineni nu știau nici măcar dacă vor putea să își vândă producția.
Situația este una similară la Kivshovata Agro, o companie care cultivă grâu, porumb, floarea soarelui pe o suprafață de 2.500 de hectare și este susținută de investitori japonezi. Directoarea Lyudmyla Martinyuk spune că sfârșitul acordului internațional este "foarte neplăcut" pentru că asta înseamnă că fermierii ucraineni vor fi constrânși, probabil, să vândă în pierdere.
La fel ca și firma lui Vitaliy Bylenko, Kivshovata Agro mizează pe micile porturi fluviale pentru exportul cerealelor, mai ales după intensificarea bombardamentelor rusești în regiunea portului Odesa. "Nu avem altă soluție", spune Martinyuk.
Cu toate acestea, producția abundentă de cereale a Ucrainei și costul relativ scăzut sunt motive de optimism. "Vedem că suntem competitivi atât în Europa cât și pe alte piețe pentru că produsele noastre sunt mult mai ieftine", spune Lyudmyla Martinyuk.
