Președintele arată că repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu indică, prin ea însăși, care animale trebuie vizate pentru reducerea reală a conflictelor.
Pentru ca măsura letală să contribuie efectiv la siguranța comunităților, recoltarea preventivă ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat ori care frecventează repetat zonele locuite, iar selecția să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile.
O cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului.
Mesajul Președinției
Criteriile prevăzute la art. 32 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 (în noua redactare adusă de legea supusă reexaminării), raportate la punctajul C.I.C. al blănii, sunt verificabile cu exactitate după recoltare și preparare, nu anterior executării focului. Parlamentul ar trebui să reanalizeze aceste criterii și să instituie reguli de selecție aplicabile înaintea recoltării, care să protejeze structura pe sexe și vârste, exemplarele dominante și grupurile familiale.
Pentru fondurile care se suprapun cu arii naturale protejate ori cu teritorii în care vânătoarea este interzisă, calculul cotei ar trebui să excludă explicit suprafețele respective și să evite concentrarea recoltărilor pe restul fondului. Localizarea acțiunilor ar trebui verificată geospațial, iar transferul cotelor între fonduri ar trebui să fie interzis sau permis numai în urma unei noi evaluări științifice și a unei decizii motivate a autorității competente.
Reanalizarea nivelurilor stabilite pentru anii 2026 și 2027
Punctul 1 al articolului unic din legea supusă reexaminarii stabilește pentru anul 2026 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, iar punctul 7 al articolului unic din legea supusă reexaminării, prin noua redactare adusă articolului 221 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021, prevede aplicarea corespunzătoare a acelorași dispoziții și în anul 2027. Rezultă că aceleași niveluri și aceeași repartiție pe fonduri cinegetice urmează să fie utilizate în doi ani succesivi, fără o evaluare obligatorie intermediară.
O cotă adecvată pentru un anumit an nu poate fi prezumată automat ca fiind adecvată și pentru anul următor. Situația populației se modifică prin recoltările legale, mortalitatea naturală și accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuție și deplasări între fonduri. De asemenea, intensitatea și localizarea conflictelor, numărul pagubelor, apelurile la numărul de urgență 112 și eficiența măsurilor neletale pot evolua substanțial într-un singur an. Aplicarea în anul 2027 a anexei calculate pe baza datelor anterioare recoltărilor din anul 2026 riscă să transforme o decizie fundamentată pentru un anumit moment într-un automatism administrativ.
În plus, intrarea în vigoare a legii în a doua parte a anului 2026 ar concentra realizarea unui nivel calificat drept anual într-o perioadă de numai câteva luni, până la 31 decembrie 2026. Această comprimare temporală poate genera o presiune operațională ridicată, cu efecte asupra selectivității recoltărilor, a capacității de control și a calității raportării.
S-ar impune, așadar, reanalizarea nivelului de prevenție stabilit pentru perioada rămasă din anul 2026 și eliminarea aplicării automate a acelorași niveluri în anul 2027. Orice nivel pentru anul 2027 ar trebui stabilit numai după publicarea unei evaluări actualizate, care să includă mortalitatea cumulată a speciei din toate cauzele, rezultatele recoltărilor din anul 2026, structura pe sexe și vârste, situația pe subpopulații și areale, evoluția conflictelor și efectele măsurilor preventive neletale. Metodologia, datele primare agregate și calculul repartizării pe fonduri cinegetice ar trebui să fie publice și verificabile.
Instituirea unui sistem național de monitorizare în timp real
Legea supusă reexaminării aprobă un plafon național și o repartiție pe 528 de fonduri cinegetice, dar nu instituie un mecanism unic prin care autoritatea să cunoască, în timp real, numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă. Existența unor cote reduse pe fiecare fond nu înlătură riscul: acțiunile se pot desfășura simultan, prin mai mulți gestionari, iar depășirea plafonului nu mai poate fi reparată după producerea ei. În materia unei specii strict protejate, controlul exclusiv ulterior este insuficient atunci când efectul este ireversibil.
În cuprinsul Deciziei nr. 733 din 24 iunie 2026, Curtea Constituțională a calificat absența acestui sistem drept o lacună legislativă fără relevanță constituțională și a arătat că o soluție digitalizată este dezirabilă prin prisma standardelor tehnice moderne. Această constatare susține necesitatea remedierii lacunei în cadrul reexaminării legii. Faptul că o evidență analogică poate fi ținută la nivelul fiecărui gestionar nu asigură prevenirea depășirii cotelor, verificarea simultană de către autoritate și o imagine națională actualizată.
Ar fi necesară condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și accesibil, potrivit competențelor, autorităților de control și gestionarilor. Pentru fiecare exemplar, registrul ar trebui să genereze un identificator unic și să cuprindă cel puțin fondul cinegetic, data, ora și coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, documentarea foto-video și prelevarea unei probe biologice. Înregistrarea ar trebui realizată într-un termen foarte scurt și înainte de transportarea exemplarului din locul recoltării.
Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului și să notifice autoritatea. Legea ar trebui să stabilească expres obligațiile de raportare, termenele, răspunderea pentru omisiuni sau raportări inexacte, consecințele depășirii cotei și publicarea periodică a unor date agregate.
Reformularea interdicției privind femelele însoțite de pui
Punctul 3 al articolului unic din legea supusă reexaminării introduce, la alineatul (41) al articolului 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021, interdicția recoltării „femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani”.
Protecția femelelor cu pui este necesară, însă formularea aleasă condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise care, în mod obișnuit, nu poate fi determinată cu certitudine prin simpla observare a animalului în teren.
Între un pui cu vârsta de un an și nouă luni și unul cu vârsta de doi ani și câteva luni nu există o diferență morfologică certă, imediat observabilă de la distanță. Dimensiunea și conformația variază în funcție de sex, nutriție, anotimp și condițiile de habitat. Metodele care pot crește precizia estimării vârstei presupun identificarea anterioară a individului, măsurători, analiză dentară ori investigații de laborator, incompatibile cu momentul în care vânătorul trebuie să decidă dacă execută focul. Respectarea unei interdicții legale nu poate depinde de o estimare imposibil de verificat în timp real.
Totodată, durata îngrijirii materne la ursul brun nu se suprapune în toate cazurile unui prag rigid de doi ani; puii pot rămâne alături de femelă și după această vârstă. În consecință, norma poate exclude de la protecție grupuri familiale încă dependente și, în același timp, poate genera imposibilitatea stabilirii ulterioare a caracterului legal sau ilegal al recoltării.
Interdicția ar trebui reformulată prin raportare la un criteriu observabil și prudent, precum interzicerea recoltării oricărei femele însoțite de pui, fără condiționarea protecției de estimarea exactă a vârstei acestora. În subsidiar, dacă legiuitorul va dori să mențină un criteriu de vârstă, ar fi necesar să stabilească prin lege sau printr-o procedură obligatorie: indicatorii utilizați, persoana care certifică îndeplinirea condiției, documentarea prealabilă, răspunderea pentru eroare și regula potrivit căreia, în caz de incertitudine, recoltarea nu se realizează.
Corelarea interdicțiilor cu răspunderea și cu măsurile de control
Curtea Constituțională a reținut că sancțiunea pentru recoltarea unei femele însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani rezultă din interpretarea sistematică a art. 44 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, care incriminează vânarea speciilor strict protejate în alte condiții decât cele ale derogărilor. Chiar și în aceste condiții, o trimitere expresă și o corelare completă a normelor ar elimina dificultățile de aplicare și ar consolida caracterul preventiv al reglementării.
Potrivit punctului 4 al articolului unic din legea supusă reexaminării, noua redactare a alineatului (5) al articolului 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 prevede predarea blănii și a craniului în cazul nerespectării condițiilor de la alineatul (4), dar nu face trimitere și la noile alineate (41) și (42), referitoare la femelele cu pui și la teritoriile în care vânătoarea este interzisă. Această lipsă de corelare ar trebui remediată.
Totodată, legea supusă reexaminării ar trebui să prevadă în mod expres consecințele depășirii cotei, ale neînregistrării sau înregistrării tardive în sistem, ale nerespectării obligației de documentare și ale furnizării de date false. Răspunderea ar trebui să privească atât autorul recoltării, cât și personalul tehnic care coordonează sau validează operațiunea, în funcție de conduita fiecăruia.
Reconfigurarea mecanismului aplicabil începând cu anul 2028
În forma modificată prin punctul 7 al articolului unic din legea supusă reexaminării, articolul 222 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 prevede că, începând cu anul 2028, numărul de exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de prevenție și repartiția pe județe și fonduri cinegetice se stabilesc anual, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, pe baza studiului genetic realizat de autoritate.
Soluția ar trebui completată astfel încât decizia anuală să nu se bazeze exclusiv pe un studiu static, ci pe o evaluare actualizată a dinamicii populației, a mortalității cumulative, a structurii demografice, a stării de conservare pe areale și subpopulații, a conflictelor și a eficienței măsurilor alternative.
Procedura ar trebui să includă publicarea proiectului și a fundamentării, accesul la datele esențiale și la formula de calcul, consultarea autorității responsabile de conservarea biodiversității și o validare științifică independentă. Ordinul anual ar trebui să poată reduce sau suspenda recoltările atunci când datele de monitorizare indică riscuri pentru starea de conservare ori depășirea mortalității totale admisibile.
Curtea Constituțională a stabilit că legea care stabilește câți urși pot fi uciși nu încalcă legea principiul legalității, referitor la calitatea legii, dreptul la un mediu sănătos și nici prevederile care instituie obligația statului de a reface și ocroti mediul înconjurător și de a menține echilibrul ecologic.
Cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a decis că legea privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative este constituțională.
Nicușor Dan mai are la dispoziție două opțiuni: să promulge legea sau să reîntoarcă proiectul pentru reexaminare în Parlament.
Ce a decis Curtea Constituțională
Curtea Constituțională a stabilit că aprobarea recoltării, pentru anii 2026 și 2027, a 859 exemplare de urs brun – ca nivel de prevenție la nivel național și de 110 exemplare – ca nivel de intervenție la nivel național, în scopul prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs, nu contravine dispozițiilor constituționale.
„Nu este nesocotit art.148 alin.(2) din Constituție, întrucât Directiva Habitate permite statelor membre ca, în anumite condiții, să acorde derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor exemplare din speciile strict protejate la nivel european (în care este inclus și ursul brun), în funcție de specificitățile fiecărui stat, de necesitățile reale și de pericolele iminente existente în spațiul geografic al fiecăruia.
Aceste condiții vizează, printre altele, menținerea populațiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural. Or, legea criticată a fost elaborată în concordanță cu exigențele directivei, pe baza unor date științifice detaliate din care a rezultat că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că soluțiile alternative destinate protejării siguranței populației nu sunt suficiente”, se precizează într-un comunicat transmis marți de CCR.
Curtea explică și că nu este încălcat principiul separației puterilor în stat, natura executivă a autorității care ar urma să reglementeze în materia protecției speciilor și a habitatelor acestora nefiind instituită în mod categoric nici prin directiva menționată, nici prin jurisprudența Curții de Justiției a Uniunii.
Este aplicabil principiul suveranității legislative a Parlamentului, care, în considerarea calității sale de for legiuitor suprem are dreptul de a reglementa în orice domeniu, se mai arată în comunicatul CCR.
„Pretinsa lipsă de calitate a legii ca urmare a lipsei sancțiunii pentru interzicerea recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani, nu a putut fi reținută, textul criticat coroborându-se cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006”, conchide Curtea.
Președintele Nicușor Dan a fost cel care a criticat legea la CCR ridicând excepții de neconstituționalitate.
Președintele Nicușor Dan a sesizat recent Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la un proiect legislativ adoptat de Parlament, prin care ordinul ministrului Mediului privind numărul de exemplare de urs brun permis pentru vânătoare nu va mai putea fi suspendat prin hotărâri judecătorești pronunțate în primă instanță, în procedura de contencios administrativ, ci doar de hotărârea definitivă a instanței de contencios.
Proiectul legislativ a fost adoptat luna trectă de Parlament, prin votul final al Senatului, în calitate de cameră decizională. Profit.ro a relatase că măsura urma să fie adoptată de Parlament.
De ce este important: Începând cu anul 2026, numărul de exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de prevenție și repartiția pe județe și fonduri cinegetice se stabilesc, până la data de 15 mai a fiecărui an, prin ordin al ministrului Mediului, care stabilește tot până la 15 mai și pentru celelalte specii sedentare admise la vânătoare cotele de recoltă.
Conform legii contenciosului administrativ, astfel de acte ale unei autorități pot fi contestate și suspendate în instanță.
Prevederi în vigoare
Astfel, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, dar recursul nu este însă suspensiv de executare.
Ulterior, persoana vătămată trebuie să introducă și acțiune în anulare a actului în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii în suspendare. Altfel, fondul cererii de suspendare nefiind soluționat, instanța învestită cu cererea de suspendare constată această împrejurare și respinge cererea de suspendare ca lipsită de interes. Dacă suspendarea s-a dispus, aceasta încetează de drept și fără nicio formalitate.
Prevederile proiectului sesizat
O propunere legislativă inițiată anul trecut, de către doi deputați din grupul minorităților naționale, prevede însă ca suspendarea ordinulul privind cotele de recoltă să producă efecte juridice doar după rămânerea definitivă a hotărârii, pentru a evita ”prejudicii grave în plan ecologic, economic și social”.
”Suspendarea prematură a unui astfel de ordin afectează grav activitatea gestionarilor fondurilor cinegetice, creează dezechilibre în natură, afectează culturile agricole și poate contribul la răspândirea bolilor transmisibile periculoase. De asemenea, lipsa posibilității de intervenție asupra unor specii precum ursul brun poate genera pierderi de vieți omenești”, susțin inițiatorii.
Deputații au dezbătut pentru prima dată proiectul, iar la votul în plen a fost adoptat prin vot în plen un amendament propus de USR la proiect, care prevedea că suspendarea în contencios administrativ să nu se aplice decât exclusiv cu privire la măsuri vizând exemplarele de urs brun și șacal.
Acestea din urmă sunt speciile vizate care provoacă probleme comunităților, au argumentat autorii amendamentului, astfel de probleme neffind frecvente la alte specii pentru care se aprobă prin ordin cotele anuale de vânătoare.
Mai mult, proiectul viza inițial derogarea de la procedura legii conntenciosului amintită mai sus și prevăzută de art. 14 din Legea 554/2004, dar după ce Consiliul Superior al Magistraturii a arătat că art. 15 din acceași lege permite suspendarea executării actului administrativ și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat, deputații au introdus derogare și de la această procedură.
Dispute privind alterarea unui principiu de drept și acuze privind interese ale vânătorilor
Ajuns, la Senat, care este camera decizională cu privire la acest proiect, UDMR a inițiat un amendament, adoptat de comisiile de specialitate, prin care este eliminată formularea vizând exclusiv urșii și șacalii, astfel că ordinul ministrului Mediul poate rămâne efectiv în integralitate, chiar dacă este suspendat în primă instanță.
Senatorii juriști au criticat în termeni extrem de categorici prevederile proiectului, dezbătut deja în plenaul Senatului, și au arătat că sunt astfel atacate principii fundamentale ale statului de drept.
”Această inițiativă vizează distrugerea unui principiu de drept și a echilibrului puterilor în stat. Actele administrative sunt cenzurabile sub aspectul efectelor prin cererile de suspendare soluționate de instanțele de judecată pe două vehicole, articolul 14 și 15 din legea contenciosului administrativ.
Cu alte cuvinte, ca să nu fiu tehnic, când un for administrativ emite un act vădit ilegal, instanțele de judecată controlează efectele abuzive, suspendându le până se judecă pe fond respectivă acțiune.
Dacă acest efect este întrerupt ca și conform inițiativei de astăzi, nu mai ne putem proteja împotriva actelor abuzive și nulitatea sau anularea constatată de instanțele de judecată nu și mai produce efectele pentru că actul administrativ și a produs consecințele ilegale. De aceea această inițiativă este extrem de periculoasă”, a spus senatorul liberal Cristian-Augustin Niculescu-Țăgârlaș.
Acesta a criticat și faptul că este suspendat ordinul ministrului în totalitate, vizând toate speciile din ordin.
”Poate fi ursul brun carpatin un pericol pentru români, dar cocoșul de munte pe cine ar putea să afecteze? Ce ar putea să aducă ca și prejudicii marilor vânători ai României? Nu putem înfrânge un principiu de drept doar pentru interesele unora sau altora de a vâna liniștiți în pădurile și pe câmpiile României”, a mai spus senatorul liberal.
Argumente similare au fost aduse de senatoarea Nadia-Cosmina Cerva, de la grupul PACE-Întâi România și de senatoarea USR Elena-Simona Spătaru.
”Nu putem să venim cu excepții, azi că-i ursul, mâine că-i cocoșul, poimâine că-i nu știu ce și distrugem contenciosul administrativ. Suspendarea în contencios administrativ are reguli clare și sunt în beneficiul justițiabilului.
Domnilor inițiatori ai acestui proiect, justițiabilul este apărat de actul administrativ până la rămânerea hotărârii definitive. Dacă dumneavoastră veniți și-mi scoateți astăzi suspendarea ca excepție, mâine vor veni alții cu scoaterea suspendării tot ca excepție și până la urmă ajungem să scoatem suspendarea din contencios administrativ, adică regula bună pentru justițiabil, doar pentru că avem aici niște interese de caste. Casta vânătorilor, mâine mai vine a pescarilor, cine știe ce castă mai vine și ne cere excepții de la contenciosul administrativ”, a spus senatoarea Cerva.
”Iată că din când în când apar astfel de propuneri legislative cu dedicație directă. O mică bombă se poate transforma într-adevăr într un dezastru judiciar, pentru că se poate extinde la o mulțime de domenii. Acum afectează fondul cinegetic din România. E o propunere legislativă cu dedicație în mod evident pentru tagma vânătorilor care simt nevoia să nu își mai aplice controlul judecătoresc atunci când avem acte administrative în controlul instanțelor judecătorești. Adică noi, Parlamentul, să spunem că cu privire la aceste acte administrative care au obiect fondul cinegetic, este în regulă să nu existe un control al instanțelor.
Nu, colegi, nu este în regulă să se instituie această excepție periculoasă. Este o lege cu dedicație care ar răsturna un principiu de drept extrem de important în ceea ce privește separația puterilor în stat. Instanțele judecătorești au acest această putere firească, normală într un stat de drept să poată institui o verificare asupra actului administrativ supus legalității, supus verificării. Nu putem crea o astfel de excepție și cu un vot în Senatul României”, a afirmat senatorea Spătaru.
Senatorul AUR Nicolae Vlahu i-a contrazis pe colegii care au spus că este vorba de o lege cu dedicație, dar a arătat că o astfel de excepție la legea econtenciosuli administrativ nu este oportună fiindcă ar crea un precedent.
”Am înlătura un principiu de drept, cel al suspendării provizorii și al suspendării în fond a actelor administrative, lucru care nu este atât de benefic. Însă vreau să-i contrazic pe antevorbitorii mei în sensul că această lege nu este vreuna cu dedicație anume, ci este pentru siguranța cetățenilor în privința atacurilor de urși”, a declarat senatorul Vlahu.
Senatorul UDMR Turos Lorand a arătat că proiectul vizează de fapt o problemă foarte serioasă, a atacurilor urșilor asupra oamenilor.
”Cam în fiecare an aceste cote, aceste ordine sunt atacate în instanță și nu putem aplica legea. Eu înțeleg aceste principii pe care le spuneți, dar vă rog frumos, domnii colegi juriști, antevorbitori, explicați dumneavoastră familiilor care și au pierdut rudele.
Din această cauză, ultimul cadavru s-a găsit luni, 27 aprilie, în apropierea localității Lupeni, județul Harghita.
Asta e consecința acestor acestor legi. Nu putem nu putem răbda și nu putem să ne ascundem în spatele unor principii de fapt foarte nobile și lăsăm oameni să moară pentru că aceste cote sunt atacate an de an în instanță”, a spus senatorul UDMR.
Este de remarcat însă atât pentru anii 2024 și 2025, cât și pentru anul acesta Parlamentul, la inițiativa senatorului UDMR Tanczso Barna, a adoptat prin lege, care se substituie astfel ordinului de ministru, numărul de urși care pot fi vânați în fiecare județ și fond cinegetic, urșii bruni, ca nivel de prevenție sau de inrtervenție la nivel național
Președintele Nicușor Dan a sesizat la CCR și acest proiect legislativ adoptat de Parlament.
Ce reclamă acum președintele
Șeful statului arată că legea supusă controlului de constituționalitate încalcă art. 1 alin. (5) din Constituția României în componenta sa privind calitatea legii, nesocotind cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii.
Șeful statului reclamă și ce au reclamat unii parlamentari, respectiv că ”Modificarea legislativă afectează coerența normativă a reglementării și creează incertitudine asupra raportului dintre norma specială nou-introdusă și regimul general al contenciosului administrativ”.
Mai exact, în lipsa unei precizări exprese, nu rezultă cu suficientă claritate dacă derogarea privește exclusiv momentul de la care hotărârea de suspendare produce efecte ori dacă ea afectează, direct sau indirect, și celelalte garanții procedurale instituite de art. 14 și art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Prin intervenția legislativă propusă de către legiuitor, nu rezultă cu claritate în ce măsură își vor mai putea produce efectele articolele 14 si 15 ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 în materia vânătorii, în condițiile în care intervenția legislativă propune o derogare de la întregul art. 14 și de la întregul art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
”În fapt, însă, art. 14 alin (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 instituie posibilitatea instanței de a dispune suspendarea efectelor unui act administrativ, temporar, până la pronunțarea instanței de fond, în timp ce alin. (4) din același articol instituie caracterul executoriu al hotărârii primei instanțe. Or, legea supusă controlului de constituționalitate operează o translatare a momentului de la care această hotărâre a primei instanțe își va produce efectele (și anume, de la momentul rămânerii ei definitive), golind practic de autoritate hotărârea primei instanțe prin care sunt suspendate efectele unui ordin al ministrului mediului, apelor și a pădurilor”, arată președintele.
Acesta adaugă că deficiența de previzibilitate a legii criticate este accentuată de includerea, în domeniul derogării, a ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, text care se referă la ”orice alte măsuri necesare”.
Această sintagmă nu delimitează natura măsurilor, scopul lor, gradul de urgență, speciile vizate, teritoriul de aplicare ori efectele juridice asupra exemplarelor de faună, consideră șeful statului
”Prin urmare, măsurile adoptate în temeiul art. 6 alin. (4) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 pot fi, în practică, atât măsuri letale, cât și măsuri neletale; atât măsuri de prevenție pe termen lung, cât și intervenții punctuale; atât acte normative de planificare cinegetică, cât și acte individuale de executare.
În lipsa unor criterii legale de departajare, justițiabilul, autoritatea publică și instanța sunt plasate în situația de a determina ex post dacă hotărârea de suspendare este sau nu lipsită de efect imediat, ceea ce contravine cerinței ca legea să ofere o protecție reală împotriva arbitrarului. Mai precis, instanțele și autoritățile administrative vor fi puse în situația de a determina, de la caz la caz, dacă un ordin al ministrului mediului intră sau nu sub incidența derogării - cu consecința directă că o hotărâre de suspendare fie este, fie nu este executorie de drept, fără ca norma să furnizeze un criteriu clar de departajare”, mai arară în sesizare președintele.
Șeful statului mai reclamă și că proiectul încalcă art. 1 alin. (4) din Constituție privind principiul separației puterilor în stat.
”Derogarea propusă prin legea supusă controlului de constituționalitate afectează în mod direct principiul constituțional al controlului judecătoresc efectiv asupra actelor administrative. Normele de procedură care privesc suspendarea executării actelor administrative, inclusiv cele care privesc caracterul executoriu al hotărârilor judecătorești de primă instanță, reprezintă garanții procesuale fundamentale care nu pot fi eludate printr-o astfel de reglementare. De altfel, introducerea unei astfel de derogări ce nu are la bază nicio justificare obiectivă are efectul de a crea un precedent cu consecințe păgubitoare dacă se extinde și la alte domenii administrative”, subliniază șeful statului.
Acesta mai reclamă și încălcarea dreptului fundamental de acces la justiție, în componenta sa de drept la un remediu efectiv, precum și încălcarea art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care consacră dreptul la o cale de atac efectivă.
De asamenea, președintele mai arată că proiectul conduce astfel la restrângerea exercițiului dreptului de acces la justiție, în timp ce testul de proporționalitate impus de art. 53 din Constituție presupune verificarea: scopului legitim, necesității și proporționalității stricte.
”La o primă analiză, scopul declarat al normei, respectiv prevenirea blocării ordinelor de intervenție imediată prin suspendări judiciare pronunțate în primă instanță, îmbracă haina unui scop legitim. Urgența protecției vieții umane și salvgardarea siguranței publice pot justifica limitări procedurale temporare. În ipoteza unui pericol iminent (cum ar fi pătrunderea unui exemplar de urs brun agresiv în intravilanul unei localități), instituirea unei interdicții de suspendare a ordinului administrativ de intervenție poate fi considerată o măsură adecvată, fiind capabilă să asigure eficiența imediată a reacției autorităților statului.
Disproporția majoră a textului legal devine însă flagrantă în momentul în care analizăm cerința necesității măsurii. Legiuitorul a ales să folosească o tehnică de legiferare generalizată și nediferențiată, extinzând interdicția suspendării judiciare și asupra unor categorii de acte administrative unde elementul urgenței vitale este complet absent. O asemenea abordare generează un viciu structural de constituționalitate, întrucât norma tratează în mod identic situații de fapt radical diferite, asimilând în mod artificial situațiile de criză iminentă (în care viața umană este amenințată direct și iminent) cu situațiile ordinare de management cinegetic, care se bazează pe planificări administrative pe termen lung și pe considerente pur economice”, spune șeful statului.
De asemenea, el reclamă și lipsa de conformitate reală cu obiectivul și dispozițiile Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate), care conducem la încălcarea art. 35 din Constituție care consacră dreptul la un mediu sănătos și la art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție, care instituie obligația statului de a reface și ocroti mediul înconjurător și de a menține echilibrul ecologic.
