Una dintre cele mai importante modificări este desființarea Direcției Administrare, Dezvoltare Patrimoniu, structura care concentra o mare parte dintre atribuțiile operaționale ale ARBDD. În cadrul acesteia ajunseseră să fie suprapuse competențe de reglementare și autorizare cu atribuții de control, monitorizare, educație ecologică și dezvoltare de proiecte.
Prin noua organizare, aceste funcții sunt distribuite în structuri distincte, cu responsabilități mai clare, arată aceeași sursă.
Reorganizarea ARBDD vine în continuarea măsurilor anunțate de Ministerul Mediului după controlul realizat în primăvară la administrație. Atunci, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, arăta că reorganizarea anterioară concentrase într-o singură structură de mari dimensiuni atribuții foarte diferite (de la avizare și reglementare până la inspecție, monitorizare, managementul speciilor și dezvoltarea proiectelor) și anunța necesitatea regândirii structurii instituției.
„În aprilie am spus foarte clar că această construcție administrativă nu poate rămâne așa și că ARBDD trebuie reorganizată. Acum punem în consultare soluția. Direcția-mamut dispare, iar atribuțiile care nu trebuiau să fie concentrate în aceeași structură sunt separate și clar definite. Avizarea și emiterea actelor de reglementare nu mai sunt amestecate cu inspecția și monitorizarea.
În același timp, punem mult mai clar în centrul activității ARBDD ceea ce trebuie să fie misiunea sa fundamentală: conservarea biodiversității, dar și dezvoltarea durabilă a comunităților din Delta Dunării. Protecția Deltei și viața oamenilor care trăiesc aici nu sunt obiective opuse.
Avem nevoie de o administrație profesionistă, care protejează acest patrimoniu unic și, în același timp, creează cadrul pentru activități economice durabile și pentru dezvoltarea comunităților locale”, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Potrivit reprezentanților ministerului, una dintre cele mai importante modificări este desființarea Direcției Administrare, Dezvoltare Patrimoniu, structura care concentra în prezent o mare parte dintre atribuțiile operaționale ale ARBDD. În cadrul acesteia ajunseseră să fie suprapuse competențe de reglementare și autorizare cu atribuții de control, monitorizare, educație ecologică și dezvoltare de proiecte.
Prin noua organizare, aceste funcții sunt distribuite în structuri distincte, cu responsabilități mai clare, precizează MAP.
„Astfel, evaluarea impactului și emiterea avizelor, acordurilor și autorizațiilor sunt separate organizațional de activitățile de inspecție și monitorizare. Componenta de reglementare va funcționa în cadrul Serviciului Dezvoltare Durabilă și Comunități, în timp ce inspecția și monitorizarea din teritoriu vor fi realizate prin cele patru servicii dedicate Tulcea-Chilia, Murighiol-Sf. Gheorghe, Sulina și Razim-Sinoe”, precizează aceeași sursă.
Potrivit aceleiași surse, noua structură pune, totodată, un accent mai puternic pe conservarea biodiversității, prin Serviciul Conservare, Management Specii și Habitate, care va integra inclusiv activitățile GIS, bazele de date și componenta de laborator și monitoring. În paralel, este creat Serviciul Dezvoltare Durabilă și Comunități, care va reuni patru componente distincte: Ecoturism și Infrastructură Verde, Utilizare Durabilă a Resurselor, Relații Comunitare și Mediere, respectiv Evaluare Impact, Avize, Acorduri și Autorizări.
„Noua structură reflectă mai clar rolul ARBDD nu doar în protejarea patrimoniului natural al Deltei, ci și în susținerea unor activități economice compatibile cu statutul de rezervație și în relația directă cu comunitățile locale”, arată sursa citată.
O altă schimbare importantă este înființarea Serviciului Management Proiecte, Parteneriate, Relații Internaționale, o structură dedicată coordonării și implementării proiectelor. Măsura răspunde inclusiv problemelor constatate de Corpul de Control în gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene și urmărește respectarea fluxurilor procedurale, creșterea capacității instituționale de absorbție a fondurilor europene și delimitarea mai clară a responsabilităților de implementare și monitorizare.
Totodată, educația ecologică devine o componentă distinctă, prin înființarea unui Compartiment Educație Ecologică, iar comunicarea și relațiile publice vor avea, de asemenea, o structură proprie în directa coordonare a guvernatorului.
Reorganizarea se realizează fără creșterea numărului total de posturi al ARBDD, instituția rămânând în limita celor 127 de posturi aprobate.
De vină pentru această situație este și faptul că turiștii nici nu prea mai au ce să vadă, în condițiile pe care pe foarte multe canale nu se mai poate circula, din cauza nivelului redus al apei.
Situația s-a agravat mai ales în ultimii ani, după ce ucrainenii au făcut lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe, efectul direct fiind scăderea nivelului apei în Delta Dunării.
În același timp, nici autoritățile române n-au făcut mare lucru, neavând la dispoziție fonduri pentru investiții. O situație complicată, de pe urma căreia pierd afacerile din zonă, dar și turismul românesc.
Oferta scăzută
Președintele Asociației Patronatului din Turism Delta Dunării (APTDD), Daniel Ilușcă, spune că anul trecut s-a redus cu aproximativ 30% numărul de turiști, atât din țară, cât și din străinătate, în timp ce veniturile s-au menținut cam la același nivel ca în 2024. Aceasta în condițiile în care s-au majorat prețurile, s-au scumpit utilitățile sau au crescut salariile.
Pe de altă parte, Ilușcă atrage atenția că atât timp cât pe foarte multe canale din Delta Dunării nu se mai poate circula, din cauza nivelului scăzut al apei, turiștii sunt mai puțini atrași să viziteze zona.
„De ce vin turiștii în Deltă? Vin să vadă niște lucruri, ori ca să le vadă trebuie să avem ce să le oferim. În august- septembrie este o perioadă foarte complicată pentru că apele sunt foarte mici, cel puțin, în două zone unde nu s-a intervenit nu se mai poate accesa Delta, cum este cazul canalului Uzlina, de exemplu”, a declarat pentru Termene.ro Daniel Ilușcă.
Acesta afirmă că ar trebui să se mai intervină și în zona Mahmudia-Dunavăț sau spre Gorgova, Gorgovăț, pentru că aici se fac circuite turistice.
Înghesuială pe traseu
Daniel Ilușcă afirmă că din cauza faptului că operatorii nu au unde să organizeze excursii pentru turiști, s-a ajuns ca pe acele canale pe care se mai poate intra să fie aglomerație mare.
„Neavând unde să faci excursii te limitezi la zonele în care poți să faci circulație, automat sunt foarte multe ambarcațiuni pe aceleași trasee. Anul trecut, RBDD împreună cu primăria Murighiol au făcut lucrări de decolmatare, efectiv nu se făcea decât un singur traseu pe lacul Isac - Perivolovca - Litcov și înapoi, în rest nu se putea intra, pentru că exista riscul de a rămâne cu motorul blocat acolo cu turiștii în barcă”, mărturisește Ilușcă.
Antreprenorul arată cu degetul și către autorități care ar fi putut face mai mult pentru Deltă. Pe de altă parte, recunoaște, că în lipsa unui buget de investiții este greu să miști ceva aici.
Flora și fauna, în pericol
Daniel Ilușcă atrage atenția că din cauza debitului redus al apei în Delta Dunării sunt puse în pericol inclusiv flora și fauna din zonă, iar schimbările se văd cu ochiul liber.
„Niveluri ale apei atât de scăzute în Deltă, cum am avut în ultimii doi ani, nu au fost niciodată. Sunt efecte ale faptului că s-a intervenit destul de agresiv în acea zonă (n.red- lucrările ucrainenilor pe canalul Bâstroe), de aici și scăderile nivelurilor de apă care au afectat nu doar turismul. Faptul că nu s-a intervenit în zona decolmatării canalelor majore, dar și secundare a făcut ca diverse sisteme să nu mai fie alimentate cu debite de apă și să nu se mai asigure circulația apelor în toate aceste ecosisteme atât în intrare, câ și în ieșire”, a mai precizat declarat Daniel Ilușcă.
Ori când apa ajunge la niveluri mai joase, vegetația omoară pur și simplu tot ce mai există acolo, spune IIușcă. Pentru că nu circulă apa, ritmul de dezvoltare a microorganismelor - care de fapt lasă apa fără oxigen - este foarte mare. „Eu sunt locuitor al Deltei de 55 și ceva de ani, știu cum era Delta înainte și cum este, acum, așa ceva nu s-a mai întâmplat”, afirmă Ilușcă.
Canalul Bâstroe
În ciuda opoziției României, Ucraina a început, în 2023, lucrările de adâncire a Canalului Bâstroe, despre care autoritățile ucrainene au susținut că nu sunt decât lucrări „doar pentru întreținere”. De fapt, s-a vizat adâncirea șenalului navigabil la ieșirea spre Marea Neagră pentru a permite trecerea navelor de mare capacitate, mai ales că exporturile de cereale erau blocate, practic, la acel moment.
În februarie 2023, Ucraina anunța atingerea unei adâncimi de 6,5 metri, ceea ce creștea potențialul de transport, acțiune care a generat inițial tensiuni diplomatice legate de impactul asupra Deltei Dunării. Ucrainenii au forțat nota, după câte se pare, miza fiind exporturile de cereale, inclusiv către UE.
