Anumite sectoare agricole sunt mult mai bine finanțate în perioada 2023-2027, din bani europeni, așa că unii fermieri se gândesc să se reorienteze spre domenii mai profitabile, cu subvenții mai consistente.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Agricultorii și persoanele interesate să investească în agricultură au așteptat configurarea Planului Național Strategic (PNS), documentul pe care Ministerul Agriculturii îl promovează chiar în această perioadă și care atestă în ce sectoare vor fi cheltuiți banii europeni în perioada 2023-2027. Este vorba de 15,8 miliarde euro, dintre care aproape 10 miliarde sunt sume care reprezintă plăți directe și intervenții sectoriale (Pilonul I din PNS), iar 5,8 miliarde vor fi efectiv sume destinate proiectelor de investiții în agricultură (Pilonul II). Iar aici se cam opresc datele concrete. Deși exercițiul financiar multianual a început, se cunosc doar sumele alocate fiecărui sector, nu și condițiile de accesare.
Sunt bani prea puțini față de nevoile României, spun fermierii, însă și așa va fi relativ dificil să-i acceseze. Regulile s-au schimbat pentru perioada 2023-2027 și nimeni nu i-a pregătit pentru ce va urma. Cei mai nerăbdători să știe ce au de făcut sunt micii fermieri. Ei și-au pus toate speranțele de a-și dezvolta ferma în accesarea de fonduri nerambursabile, scrie Adevarul.
Sunt 89 tipuri de intervenții în PNS (asta însemnând tot atâtea căi de a obține bani europeni destinați agriculturii), număr aproape dublu față de exercițiul anterior, cele mai multe (51) vizând plățile directe (bani care se accesează în baza depunerii unor cereri de către fermierii care îndeplinesc condițiile specifice). Pentru acestea, APIA își schimbă în această perioadă soft-ul, astfel încât totul să fie pregătit până la 1 martie 2023 și fermierii să se poată adresa cu cereri de subvenție. Despre celelalte 38 tipuri de intervenții, care reprezintă, în fapt, politica de dezvoltare rurală (banii pentru investiții, accesibili în baza întocmirii de proiecte), nu există nicio informație oficială, deși pe acestea fermierii le așteaptă cu cea mai mare nerăbdare.
„Cine n-a fost informat, cine n-a crezut, a pierdut bănuții”
Fermierii, mai ales cei mici, spun că sunt neinformați și „pe cont propriu” , comunicările din partea Ministerului Agriculturii fiind incomplete și prea puțin lămuritoare. În plus, față de perioada precedentă, acum, dacă statul nu cheltuie banii, nu se mai reportează de pe un an pe altul.
„Doar în procent de 5% poate statul membru pentru anul următor să ducă către altă schemă de plată mai accesată, vorbim de pilonul I, plățile directe. La Pilonul II există posibilitatea să se mai facă revizuire”, spune Ion Păunel, fermier, dar și consultant privind accesarea fondurilor europene.
Fermierii ar trebui să știe că accentul se pune foarte mult pe partea de protecție a mediului. Spre exemplu, vor avea de câștigat în plus cei care lasă o parte din suprafață pentru înierbare.
„Dacă ne uităm la green-deal, reducerea pesticidelor, condiționalitățile de mediu, au încercat să le ducă mult către gospodăria țărănească și către fermele mici, pe tine să te facă să respecți aceste reguli. Într-adevăr, îți dă 30-50-70 euro/cap de animal în plus, de exemplu, dar eu zic că va fi mult mai greu să-l informăm pe fermierul mic de oportunitățile pe care le are. Cine n-a fost informat, cine n-a crezut, a pierdut bănuții. Așa va fi și acum cu multe din aceste scheme”, spune consultantul.
„În alte state deja se vorbește despre viitorul exercițiu financiar”
În timpul în care fermierii români așteaptă cu sufletul la gură noile ghiduri de finanțare și deschiderea axelor pe Pilonul II, străinii își fac planuri pentru viitoarea alocare bugetară.
„În alte state deja se vorbește despre noul exercițiu financiar, deja știu ce-i așteaptă în 2027-2035 sau care sunt direcțiile. Oricum, în mare parte tendința europeană este către gospodăria de familie, către a produce cât mai sănătos și eco-bio. Până în 2030 trebuie să reducem pesticidele cu 50% , folosirea fertilizanților cu 30%, și să creștem zonele verzi, cu împădurire, cu perdele forestiere, înierbare etc. Acolo nu e vorba numai de România, toate statele membre trebuie să discute aceste lucruri”, a subliniat Păunel.
„Mă gândesc serios la ceva mixt, la vacile de carne”
Vorbind de sectoarele cel mai bine finanțate în noul PNS, e clar că zootehnia este unul dintre ele, motiv pentru care mulți fermieri se gândesc fie să-și reorienteze cu totul activitatea, fie să adauge și creșterea animalelor.
„Aș vrea să trec pe partea de carne, aș vrea să fac o combinație între agricultura eco și zootehnie. Să fac niște sisteme de îngrădire în interiorul solariilor, ca în fiecare an să țin vacile, doar de carne, în interiorul solarului, să-mi și fertilizeze. Apoi, în anul următor, să mut în alt solar, anul următor în altul, și astfel să am fertilizare ecologică și gratuită. În timpul verii, le mut afară. (...) Până la urmă, pot să fac și pe banii mei, dar mă interesează subvenția și condițiile. Proiectul ar putea fi gen procesare mixtă, și carne și legume, să închid eu ciclul, și atunci ar fi foarte rentabil”, spune fermierul Mihai Chesnoiu.
Astăzi, fermierul cultivă legume în câmp, legume în solarii, dar lucrează și câteva zeci de hectare de cultură mare. Ideea de a se implica și în sectorul zootehnic este mai veche, însă odată cu noile cuantumuri anunțate per cap animal o tratează și mai serios.
Subvenția în sectorul zootehnic, pentru vacile de carne, dar și pentru cele de lapte, ar putea ajunge și chiar depăși 600 euro/cap animal (dacă se îndeplinesc toate condițiile și se accesează mai multe tipuri de intervenții), spune consultantul Ion Păunel, ceea ce face sectorul deosebit de atractiv.
„Cei mai mulți bani se duc pe partea de zootehnie, scurt. Că e vacă de carne, că e vacă de lapte, că este oaie... Cine vrea să se apuce, acolo sunt bani. La o vacă, poți ajunge la aproape 650 euro/cap/an, față de un hectar de solar care te duce la undeva între 900 și maxim 1.500 euro/hectar”, mai spune Păunel.
„Mult mai greu vom ajunge la banii europeni”
Au fost păstrate în noul PNS și scheme pentru finanțarea creșterii viermilor de mătase (suma este, însă, ridicol de mică, puțin peste 150.000 euro, pentru toată perioada 2023-2027), se finanțează distinct și cultivarea strugurilor de masă, sunt bani și pentru floricultură etc. Sectorul floricol, de altfel, ar putea atrage în mod deosebit atenția legumicultorilor, existând deja tendința, în anumite zone ale țării, ca spațiile protejate să fie convertite pentru cultivarea florilor, un sector considerat mai rentabil, renunțându-se la legume.
Cât despre posibilitatea de a-și dezvolta fermele, pe care o așteaptă fermierii cu ceva vechime, dar cu ferme mici, și aici sunt noutăți, suma ce poate fi accesată crescând de la 15.000 euro, la 50.000 euro, însă va fi nevoie de bani de cofinanțare (15%).
„(...) Ca să primeștri un punctaj suplimentar, minimum 30-35% din valoarea unui proiect pe pilonul II trebuie să se ducă spre mediu, climă, agricultură verde etc., lucruri pe care noi nu le știm, o parte, nici măcar ca definiție. Se schimbă și regulamentul de folosire a pesticidelor și mult mai greu vom ajunge la banii europeni”, a conchis consultantul Ion Păunel.
