Agresiunile asupra activiștilor, avertizorilor de integritate și jurnaliștilor care raportează tăierile ilegale de păduri din România a făcut luni obiectul unei dezbateri la Bruxelles în Comisia pentru Petiții a Parlamentului European (PE), unde s-a făcut apel la trimiterea unei misiuni în Bucovina și la adoptarea unei rezoluții de către legislativul comunitar pentru protejarea celor care luptă împotriva defrișărilor.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Dezbaterea a fost prilejuită de înaintarea de către activistul de mediu Daniel Bodnar a unei petiții privind protecția activiștilor, avertizorilor de integritate și jurnaliștilor care raportează infracțiuni forestiere în România, scrie Hotnews.ro.
„Situația este dramatică. Hoții de lemn continuă să taie ilegal pădurile din România într-un ritm alarmant. Rețelele organizate comit infracțiuni împotriva celor care protejează pădurile pentru că știu că nu li se întâmplă mai nimic”, a atras atenția luni Bodnar, care și-a prezentat petiția prin videoconferință.
„Infractorii sunt înarmați și periculoși. Lucrătorii silvici onești, activiștii de mediu și jurnaliștii sunt vulnerabili și se simt lăsați singuri", a mai spus el, evocându-și propriile experiențe din "acțiunile de demascare și urmărire a hoților de lemn".
„Am fost urmărit și încolțit cu mașina pe șosea. Am fost bătut, umilit, amenințat. Mi-a fost amenințată familia și am fost nevoit chiar să îmi trimit soția și fetița în afara țării ca să le protejez”, a declarat Bodnar, reamintind de asemenea de cazul din septembrie, când activistul de mediu Tiberiu Boșutar și jurnaliștii Mihai Dragolea și Radu Mocanu au fost bătuți în timp ce filmau un documentar despre tăierile ilegale de păduri în Suceava.
„Din 2016, în instanțele din România au fost peste 1.500 de dosare privind transporturi ilegale de lemn și agresiuni împotriva denunțătorilor. Majoritatea dosarelor au fost clasate. Am depus din ianuarie 2020 mai multe plângeri privind atacurile asupra mea, documentate inclusiv foto și video și cu martori. Încă nu am o soluție în acest caz. Dimpotrivă, au fost deschise alte acțiuni legale împotriva mea. Trebuie să o spun clar: la nivel local, autoritățile sunt fie depășite, fie complice”, a mai atras el atenția.
Acesta a făcut apel și la Comisia Europeană „să se asigure că autoritățile române și din toate statele membre cu probleme similiare îi protejează în mod real pe cetățenii care luptă pentru protecția mediului”.
Apel pentru o misiune în România
Activistul de mediu a invitat totodată Parlamentul European să organizeze o misiune în Bucovina pentru a vedea la fața locului lucrurile semnalate în petiție.
„Sunt încrezător că instituțiile Uniunii Europene au voința și puterea de a proteja mediul și pe toți cetățenii europeni. Avem nevoie să acționați nu numai pentru viața noastră, ci și pentru generațiile care vor veni. Pădurile aparțin patrimoniului românesc și european și sunt moștenirea noastră pentru viitorii cetățeni din întreaga Europă”, și-a încheiat el pledoaria.
În intervenția sa, reprezentanta Comisiei Europene, experta Alexandra Dobre, din cadrul Direcției Generale Mediu, a subliniat că UE „nu are competență de a cerceta sau de a urmări penal atacuri sau chiar asasinate în statele membre” și că este „responsabilitatea autoritățile române să își intensifice eforturile de combatere a exploatării forestiere ilegale și de protejare a apărătorilor mediului”.
„România trebuie să ia în continuare măsuri necesare în vederea consolidării cadrului legal existent și să dezvolte capacitatea de monitorizare și control privind lupta împotriva tăierilor ilegale”, a afirmat ea.
„Directiva privind infracțiunile împotriva mediului nu conține în prezent nicio dispoziție specifică în legătură cu protecția apărătorilor mediului. Modul în care sunt protejate părțile interesate și modul în care această protecție este pusă în aplicare țin de legislația națională. Cu toate acestea, această directivă privind infracțiunile împotriva mediului este în curs de revizuire și se preconizează ca o propunere a Comisiei să fie adoptată la 14 decembrie 2021. În cadrul acestei proceduri de revizuire va fi luată în considerare chestiunea generală a protecției persoanelor care raportează infracțiuni împotriva mediului sau care contribuie la anchete. De asemenea, în cadrul acestei revizuiri se va analiza și necesitatea de a impune sancțiuni penale pentru comerțul ilegal de lemne”, a mai explicat reprezentanta Comisiei Europene.
Protejarea celor care luptă împotriva defrișărilor ilegale
Reprezentantul grupului Renew, eurodeputatul USR Vlad Gheorghe, a făcut apel la adoptarea rapidă a unei rezoluții a PE pentru protejarea celor care luptă împotriva defrișărilor ilegale și la organizarea unei vizite în România pentru o documentare la fața locului, precum și pentru înființarea Procurorului Verde European.
„Tăierile ilegale ne costă enorm acum, iar pe copiii noștri îi vor costa și mai mult. Știm cine sunt responsabilii. Sunt grupări infracționale de crimă organizată, sunt companii care vor profit cu orice preț, chiar politicieni și administrații corupte, nu e niciun secret. Ei sunt agresorii, iar activiștii de mediu, jurnaliștii, avertizorii de integritate, precum și pădurarii onești sunt victimele (...) Agresorii merită și trebuie să fie pedepsiți, iar victimele merită și trebuie să fie protejate. Este cazul să ne implicăm prin toate mijloacele posibile, atât politice, cât și tehnice, de la misiuni la fața locului până la o rezoluție pe acest subiect. Trebuie să punem capăt imunității infractorilor de mediu”, a declarat Gheorghe.
Ideea trimiterii unei misiuni a Parlamentului European în Bucovina a fost susținută și de eurodeputatul luxemburghez Marc Angel, din partea Grupului Socialiștilor și Democraților (S&D), și de eurodeputata letonă Tatjana Danoka, de la Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, care a și prezidat discuția de luni, în calitate de vicepreședintă a Comisiei pentru Petiții.
La rândul său, eurodeputatul UDMR Lóránt Vincze, din partea Grupului PPE, a afirmat că problemele semnalate de petiționar „ne arată o realitate tristă” din România în privința defrișărilor ilegale, cu atât mai mult cu cât „activiștii de mediu (...) sunt atacați, maltratați, alături și de pădurari și de angajații ocoalelor silvice care dau nas în nas cu oameni care comit fapte ilegale”.
Tatjana Ddanoka a precizat că petiția rămâne deschisă și că așteaptă o evaluare suplimentară în scris din partea Comisiei Europene în legătură cu situația din România. Ea a adăugat totodată că propunerea trimiterii unei misiuni în România va fi înaintată coordonatorilor grupurilor parlamentare.
