Ulei de rumeguș? Un startup vrea să transforme deșeurile industriale în mâncare

Ați mânca produse provenite din resturi industriale? O companie de tehnologie alimentară din Estonia speră că da. Gândiți-vă la rumeguș. Probabil că nu vă vine în minte să o mâncați, dar acest lucru s-ar putea schimba datorită companiei ÄIO, înființată în 2022, care a creat o modalitate de a produce grăsimi și uleiuri din deșeuri industriale.

„Ceea ce am dezvoltat este foarte asemănător cu fabricarea berii, unde drojdia este folosită pentru a transforma zaharurile din orz în alcool, iar hameiul este adăugat pentru gust”, a declarat co-fondatorul Petri-Jaan Lahtvee pentru Euronews Next, explicând cum funcționează în cei mai simpli termeni, scrie G4Media.ro

CITEȘTE ȘI Ferrari a reînnoit un parteneriat cu producătorul german de articole sportive Puma

„Folosim un tip diferit de drojdie care transformă zaharurile din fluxurile secundare industriale, dar nu în etanol, ci în grăsimi și uleiuri”, a adăugat el.

„Este, în esență, un proces foarte natural, precum fermentația”.

Lemnul, produsele agricole, cum ar fi paiele, și chiar deșeurile alimentare pot fi transformate în ingrediente pentru industria alimentară sau cosmetică.

În plus, procesul nu are nevoie de alte inputuri – cu excepția unui „pic” de azot – și este ușor de extins în alte locații din întreaga lume, potrivit lui Lahtvee.

Uleiul roșu-roșcat produs prin procesul inovator al ÄIO este ideal pentru a crea alternative la carne, care au adesea nevoie de o pată de culoare pentru a atrage consumatorii în locul rivalilor de origine animală.

Compania spune că uleiurile sale încapsulate sunt un înlocuitor „perfect” pe bază de plante pentru produsele de panificație.

Pe lângă faptul că sunt „mai gustoase și mai sănătoase” decât alternativele de pe piață, un beneficiu cheie al invenției lor este că „atenuează” „impactul uriaș asupra mediului” al grăsimilor animale și al uleiurilor pe bază de plante, a declarat Lahtvee pentru Euronews Next.

CITEȘTE ȘI Alfred Simonis, despre legea pensiilor speciale: Cred că, până la finalul lunii septembrie, vom adopta legea în noua formă, cu modificările cerute de Curtea Constituțională

Producerea uleiului de palmier – care este folosit într-o multitudine de produse de zi cu zi, cum ar fi produsele tartinabile și șamponul – a provocat defrișări devastatoare în Asia, Africa și America Latină, potrivit World Wildlife Fund.

Reciclarea deșeurilor menajere

Dar există și alte avantaje.

Lahtvee susține că procesul lor poate îmbunătăți securitatea alimentară atunci când sunt utilizate inputuri locale, citând modul în care pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina au perturbat lanțurile de aprovizionare globale.

Privind spre viitor, omul de știință estonian devenit antreprenor spune că ÄIO lucrează la tehnologii de „upcycle” a deșeurilor alimentare menajere, cum ar fi coaja de banană și de portocală.

Cu toate acestea, se confruntă cu multe obstacole.

Când a fost întrebat dacă ÄIO se confruntă cu prejudecăți din partea consumatorilor, care ar putea fi reticenți în a mânca subproduse industriale, Lahtvee insistă asupra faptului că procesul este același cu cel de fabricare a altor alimente fermentate, cum ar fi kimchi sau iaurt, pe care oamenii le mănâncă fără să se gândească de două ori.

Apoi, mai există și problema prețului.

CITEȘTE ȘI Vaccinurile orale cu acțiune rapidă ar putea apărea în curând

Pentru a concura eficient pe piață, produsele ÄIO trebuie să fie mai ieftine decât alternativele, în special decât uleiul de palmier.

În prezent, acest lucru nu este valabil, deși experții din industrie susțin că, dacă s-ar lua în considerare costul de mediu al produselor de origine animală și vegetală și s-ar elimina subvențiile guvernamentale, atunci înlocuitorii inovatori ar fi mult mai competitivi.

ÄIO a strâns 1 milion de euro de la investitori la începutul anului 2023 pentru a-și susține încercarea de a revoluționa industria alimentară.

Pentru Lahtvee, „întrebări mai mari” înconjoară legislația.

„Barierele juridice sunt probabil cele mai dificile de depășit, sau să spunem că ele conțin cea mai mare incertitudine, deoarece din punct de vedere tehnologic am reușit să extindem foarte bine procesul”, a declarat el pentru Euronews Next.

„Cea mai mare necunoscută pentru noi în prezent sunt reglementările, știm și înțelegem cu toții că alimentele trebuie să fie sigure. Dar procesele de solicitare a unei autorizații alimentare normale astăzi nu sunt, cum să spun, foarte ușor de înțeles sau previzibile”.

UE are unele dintre cele mai stricte reguli din lume în ceea ce privește producția de alimente. Acestea contribuie la garantarea faptului că produsele comestibile nu sunt dăunătoare pentru consumatori sau pentru mediu.

Cu toate acestea, unii experți și personalități din industrie au susținut că legislația UE împiedică inovarea în domeniul alimentar.