Asociația Mondială a Drumurilor (PIARC) va finanța realizarea studiului de prefezabilitate și fezabilitate al proiectului de construire a autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa, care va ocoli regiunea transnistreană.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Astfel Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a semnat împreună cu directorul Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Bejan, Acordul de Cooperare cu Banca Europeană de Investiții prin intermediul căruia mecanismul european „Investiții în Conectivitate pentru Țările Parteneriatului Estic” (EPIC) finanțează realizarea studiului de prefezabilitate și fezabilitate al proiectului de construire al autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa, scrie mold-street.com.
Coridorul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană
Potrivit MIDR, acesta este primul pas în construirea autostrăzii, ce reprezintă coridorul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, arată TVR Moldova.
Studiul de prefezabilitate urmează să fie finalizat până în anul 2024, iar până la finalul anului 2025 va fi încheiat și studiul de fezabilitate. Documentele prevăd colectarea informațiilor și a datelor cu privire la situația actuală a infrastructurii rutiere, a intensității traficului planificat, evaluarea economică. De asemenea, vor fi definite punctele geografice și principalii parametri tehnici (lățime etc.) ai autostrăzii.
„Ne dorim cu toții ca acest proiect să se realizeze în termene cât mai restrânse, iar construcția să înceapă cât mai repede. În același timp, trebuie să fim conștienți că astfel de proiecte durează în timp", a declarat ministrul, care a promis că autoritățile se vor mișca cât mai repede posibil că în următorii ani să fie parcurse celelalte etape: proiectarea, identificarea resurselor financiare, licitarea și inițierea lucrărilor.
Proiectul de construire a autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa este inclus în PlanulReconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+ și are o importanță națională strategică. Autostrada va conecta centrele economice și industriale regionale ale celor trei țări, va facilita comerțul și va contribui semnificativ la dezvoltarea economică și socială.
Se prevede că autostrada Iași-Ungheni - Chișinău - Odesa va conecta centrele economice și industriale regionale ale celor trei țări, va facilita comerțul, dezvoltarea economică și socială, iar Republica Moldova va fi mai aproape de UE, și la nivel de infrastructură.
Cât va costa și pe unde va trece
Conform unor estimări de acum doi ani ale experților IDEP, costul studiului de fezabilitate pentru acest proiect este de 10 milioane de euro pentru secțiunea Ungheni – Chișinău și 22 de milioane de euro pentru secțiunea Chișinău – Odesa.
Totodată, costul execuției proiectului se estimează la un miliard de euro pentru secțiunea Ungheni-Chișinău de 110 km și de 1,8 miliarde de euro pentru secțiunea Chișinău – Odesa de 190 km, din care 145 km pe teritoriul Republicii Moldova.
Pe teritoriul Republicii Moldova, autostrada urmează să înceapă lângă orașul Ungheni, de la podul de peste râul Prut, lucrare de artă ce va fi construită în cadrul Autostrăzii „Unirii”, și va urma traseul drumului european E58, pe lângă localitățile Pârlița și Cornești.
După care, va urma traseul G88 (Vale Culii din raionul Ungheni) până la drumul M5 (cunoscută și sub denumirea de „betoncă”), ce leagă Bălțiul și Cernăuțiul de Chișinău și Tiraspol, urmând să treacă în dreptul capitalei pe lângă Cricova.
Ulterior, proiectul prevedea două posibilități de continuare a traseului autostrăzii – prin regiunea transnistreană (prin Bender și Tiraspol și postul vamal Cuciurgan) sau pe traseul care duce spre postul vamal Palanca (prin raioanele Căușeni și Ștefan Vodă), a doua variantă fiind cea mai probabilă.
Harta publicată de MIDR arată clar că traseul ales este cel care va ocoli regiunea transnistreană. Conform celor mai optimiste prognoze autostrada ar putea fi gata în 8 - 10 ani, deși inițial era preconizată în jurul anului 2030.
