Șeful Mercedes-Benz, Ola Kallenius, a afirmat că marca pe care o conduce se va concentra pe propulsia electrică și va renunța la producția de mașini cu motoare pe cumbustie, nefiind preocupată de mașinile care să poată folosi combustibili de sinteză, cunoscuți și sub numele de e-fuels.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Ola Kalenius, care conduce Mercedes-Benz din 2019, când l-a înlocuit pe celebrul Dieter Zetsche, a afirmat într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung că motoarele electrice sunt superioare din punct de vedere tehnic motoarelor termice cu e-fuels și nu este preocupat de acestea din urmă. „Am spus deja în urmă cu patru ani că flota noastră de vehicule, pe întreg lanțul valoric, ar trebui să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2, până în 2039”, a spus Kallenisu, care omite însă faptul că e-fuels sunt, din acest punct de vedere, neutri CO2, deoarece folosesc pentru a fi produși o cantitate cel mult egală cu cea pe care o emit în timpul arderii lor.
Șeful Mercedes a apreciat însă că eficiența energetică a motoarelor electrice nu poate fi egalată de motoarele cu combustie, spunând că sunt „senzațional de bune”.
Kallenius, primul cetățean non-german care conduce marca Mercedes-Benz și unul dintre cei mai tineri CEO din industria auto, este de părere că, în pofida faptului că propulsia elecrică folosește o tehnologie mai tânără decât cea a motoarelor cu combustie, „are un mare potențial de progres”. El spune că, până în 2030, motorul electric va depăși performanțele motorului termic.
Dat fiind faptul că ținta Mercedes-Benz este trecerea la propulsia electrică înainte de data limită, 2035, cel puțin în Europa, Mercedes își va reduce investițiile în motoarele cu combustie cu 80%, în următorii trei ani, până atunci având în plan doar pregătirea motoarelor pentru Euro 7. Ultima piață pe care mașinile Mercedes va mai vinde mașini cu benzină și diesel va fi China, potrivit lui Kallenius, o decizie paradoxală, având în vedere că este țara care a pus cea mai mare presiune pe producători pentru introducerea propulsiei electrice.
CEO-ul Mercedes-Benz a atras însă atenția asupra infrastructurii de încărcare, care ar trebui extinsă mai repede, și a vorbit și despre „noul petrol”, materiile prime pentru baterii, în special litiul.
E-combustibilii, carburanți de sinteză identici din punct de vedere molecular cu benzina sau motorina, au fost aduși în discuțiile publice din Uniunea Europeană de Germania, miniștrii acestei țări fiind avocați ai grupului VW, direct interesat ca e-fuels să fie exceptați de la interdicția pe care UE urmează să o legifereze pentru anul 2035, moment în care nu vor mai putea fi vândute autoturisme cu emisii de CO2. Porsche este marca care a investit într-o uzină de producție e-fuels și dorește să poată vinde mașini cu motoare termice și după 2035.
Ola Kallenius a vorbit și despre comparația cu Porsche, pe bursă, acolo unde brandul a cunoscut o creștere spectaculoasă a prețului, spre deosebire de Mercedes, care rămâne într-o zonă incertă de creștere. „Mercedes nu a primit bonus de listare la bursă, deși suntem de fapt un start-up, unul care are 137 de ani”, a spus Kallenius. „Mercedes și Porsche nu sunt direct comparabile, desigur, pentru că noi suntem mai mari”.
Mercedes și-a lansat o gamă întreagă de mașini electrice, sub denumirea EQ, care dublează, practic, gama de mașini cu motoare termice. Acestea acoperă atât limuzinele tipice, EQE și EQS, familia de SUV-uri, începând cu EQA, EQB, EQS SUV, EQE SUV și terminând cu versiuni de lux, sub brandul Maybach, dar și utilitarele EQT și EQV. Chiar și așa, volumul de electrice vândute rămâne redus în comparație cu principalul rival, Tesla.
În ce privește competiția cu restul mărcilor germane premium, cele puțin peste 50.000 de unități livrate în primul trimestru al acestui an la nivel global au fost mai multe decât cele vândute de Audi (34.600 autoturisme), dar sub nivelul înregistrat de BMW (56.000 autoturisme și 64.000 cu tot cu Mini).
