Ministerul Transporturilor propune Guvernului amânarea cu încă cinci ani, până în 3 decembrie 2024, a termenului în care să fie aplicate regulile europene care impun despăgubirea călătorilor pentru întârzierea trenurilor, motivul invocat de la București fiind că, până atunci, nu pot fi asigurate standardele minime de calitate a serviciilor de transport feroviar.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Regulamentul 1371/2007/CE, intrat în vigoare în 3 decembrie 2009, a introdus protecția drepturilor călătorilor din transportul feroviar și impune îmbunătățirea calitatății și eficienței serviciilor de transport feroviar de călători.
Legislația europeană prevede o despăgubirire de 25% din prețul biletului, dacă trenurile întârzie între 60 și 119 minute, și de 50% pentru întârzieri de peste 120 de minute.
Dacă întârzierea trenului a provocat pierderea ultimei legături feroviare din acea zi, despăgubirea este de 100%, compania feroviară fiind obligată să asigure și cazarea pasagerilor afectați pe o noapte la un hotel de trei stele.
CFR Călători, compania de stat care ar avea cel mai mult de suferit dacă se aplică regulamentul în România, a obținut două derogări deja pentru aplicarea dispozițiilor, pentru perioade de cinci ani, între 2009-2014 și 2014-2019, actuala derogare expirând în 3 decembrie 2019.
Legislația europeană permite astfel de derogări pentru statele rămase în urmă cu modernizarea infrastructurii feroviare.
Folosind această posibilitate, Ministerul Transporturilor propune acum o nouă derogare de cinci ani pentru aplicarea drepturilor călătorilor pe transportul feroviar.
"Având în vedere amploarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare în vederea reducerii întârzierilor trenurilor de călători, cât și prevederile Regulamentului UE nr. 1371/2007, se propune prelungirea termenului (...) cu 5 ani, până la data de 3 decembrie 2024", se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Autorii proiectului motivează propunerea prin faptul că firmele de transport feroviar de călător nu ar putea face față costurilor cu despăgubirea călătorilor afectați de întârzieri.
"Este imperios necesar a se acorda aceste derogări deoarece este foarte dificil de asigurat, nivelul de regularitate impus de prevederile art. 15-17 ale Regulamentului nr. 1371/2007/CE, despăgubirile și compensațiile pentru întârzieri producând pagube financiare semnificative operatorilor feroviari, urmare a stării deficitare a infrastructurii feroviare, pentru care administratorul infrastructurii nu are reglementată o forma de răspundere", arată documentul menționat.
Administratorul infrastructurii feroviare din România estre o altă companie de stat, CFR SA (cunoscută și sub numele de CFR Infrastructură).
În plus, Ministerul Transporturilor menționează necesitatea unor investiții importante în sistemul infrastructura feroviară.
"Solicitarea acestor derogări se bazează și pe necesitatea prevederii de subvenții suplimentare pentru investiții și eventual asigurarea din resurse proprii a sumelor necesare asigurării standardelor minime de calitate a serviciilor de transport feroviar: modernizare material rulant, modernizarea sistemelor de informare la călător, dotări pentru persoane cu mobilitate redusă la nivelul stațiilor de cale ferată etc", mai menționează nota de fundamentare.
De Hotărârea de Guvern ar beneficia toate companiile de transport feroviar de călători din România, puternic subvenționate de la bugetul de stat, indiferent de forma de proprietate.
Pe piața transporturlui feroviar de călători din România operează, în afara companiei de stat CFR Călători, companiile private Regiotrans, Transferoviar Călători și Interregional Călători.
Pentru 2016, bugetul a prevăzut "compensații pentru asigurarea pachetului social", o formă de subvenționare a transporturlui feroviar de călători, de 1,22 miliarde de lei (275 milioane euro) pentru CFR Călători, reprezentând circa 55% din costurile pentru asigurarea curselor, potrivit calculelor News.ro.
Pentru Regiotrans, al doilea transportator feroviar de călători ca mărime, bugetul a prevăzut subvenții totale de 144,9 milioane lei în 2016, adicâ exact suma solicitată, care reprezenta 85% din costul total cu prestațiile, un raport neobișnuit pentru o companie privată - adică 85% din costurile cu cursele ale companiei private au fost acoperite din bani publici.
Pentru firma Transferoviar Călători, Ministerul Transporturilor a propus subvenții de 75 milioane lei în 2016, echivalent cu 79% din costurile totale cu prestațiile, iar pentru Interregional Călători s-au stabilit subvenții de 24 milioane lei, ce acopereau 87% din costuri.
Statul subvenționează masiv companiile feroviare de călători din 2008, prin așa-numite "contracte de servicii publice în transportul feroviar public de călători".
Compania Regiotrans a fost controlată de Costel Comana, care s-a sinucis în februarie 2015 în toaleta unui avion ce circula între Columbia și Costa Rica.
Costel Comana era un apropiat al lui Liviu Dragnea, cu care și-ar fi petrecut vacanțe în Brazilia, potrivit RISE Project.
În 2007 și 2009, Comana i-a plătit lui Liviu Dragnea - pe atunci șef al Consiliului Județean Teleorman - o sumă totală de 4,9 milioane lei pentru mai multe terenuri, tranzacții trecute de Dragnea în declarații de avere în 2009.
În 1 martie 2017, întrebat de jurnaliști ce a făcut cu cei 4,9 milioane de lei pe care i-ar fi încasat de la Costel Comana, președintele PSD a spus ironic că „a cumpărat cocotieri”.
"Documente obținute de RISE de la Ministerul Transporturilor arată că CJ Teleorman, sub semnătura președintelui Liviu Dragnea, centraliza informațiile de la primari și aviza acordarea rutelor feroviare din județ către Regiotrans. Deci, către colegul lui de facultate", arată RISE Prioject, într-un material publicat recent.
Potrivit RISE Project, "Liviu Dragnea și Costel Comana au făcut aceeași facultate, au stat în același cămin și au făcut afaceri împreună".
