România a fost anul trecut statul european cu cea mai mare majorare a producției de gaze naturale, atât procentuală, cât și nominală, în pofida faptului că volumul gazelor naturale extrase la nivelul întregii Uniuni Europene s-a redus cu 3%.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit datelor Eurostat, anul trecut, România și-a majorat producția cu 8% (sau 800 milioane metri cubi) comparativ cu 2016, situându-se pe primul loc în topul statelor membre UE cu un nivel al producției mai mare față de cea din anul precedent.
Dintre membrii UE, doar Irlanda (+ 0,5 miliarde metri cubi), Danemarca și Marea Britanie (fiecare cu aproximativ 0,25 miliarde metri cubi) au mai reușit să-și majoreze producția de gaze naturale. Procentual, volumul de gaze extrase din România a crescut cu 8%, în timp ce în Danemarca acesta s-a apreciat cu 7%, iar în Marea Britanie, cu 1%.
Principala companie responsabilă cu majorarea producției din România este Romgaz, care anul trecut a extras 5,158 miliarde metri cubi de gaze naturale, în creștere cu 939 milioane metri cubi (sau 22,2%) față de nivelul din 2016, 4,219 miliarde metri cubi.
“Creșterea producției a fost stimulată de temperaturile mai scăzute de la începutul anului 2017 și de creșterea cererii de gaze pentru producerea de energie electrică”, precizează un raport al Romgaz.
Un alt motiv al majorării producției Romgaz este însă reprezentat de nivelul redus al producției companiei din 2016, când bâlbele legislative ale statului român, care a impus un impozit pe veniturile obținute din liberalizarea prețului la gaze, și un control al Curții de Conturi au scos practic Romgaz de pe piață, fiind confruntat cu costuri mai ridicate decât importatorii.
O analiză Platts din decembrie remarcă faptul că ”România a importat volume semnificative de gaze rusești în a doua jumătate a lui 2016 și la începutul lui 2017 ca urmare a scăderii prețul gazului furnizat de Gazprom care a ajuns să se situeze sub costul producției interne din România”.
Rezultatul: Romgaz a fost scos de pe piață în 2016 de prețurile mai mici practicate de Gazprom (care nu avea nici o obligație legală să achite impozitul de 60% și nici să respecte pragul de 72 lei/MWh), astfel guvernul român pierzând, potrivit estimărilor directorului Romgaz, peste 500 de milioane de lei venituri bugetare ca urmare a propriilor reglementări defectuoase. În 2017, prețul gazului rusesc a crescut peste costul de producție al companiilor românești, susține Platts, ceea ce explică faptul că România n-a mai importat niciun metru cub de gaze de la Gazprom în trimestru al treilea.
Faptul că România n-a mai importat niciun metru cub de gaz în trimestrul al doilea și cel de-al treilea al anului trecut este remarcat și într-un raport al Comisiei Europene, care explică acest fenomen prin majorarea producției interne și a majorării prețului de import de gaz rusesc, ca urmare a aprecierii prețului petrolului, în funcție de care acesta este indexat.
Majorarea cu aproape un miliard de metri cubi a producției Romgaz a compensat reducerea cu 2% a producției celeilalte mari companie producătoare de gaze din România, OMV Petrom.
În 2017, OMV Petrom a extras 5,18 miliarde metri cubi, în scădere cu 2% față de nivelul din 2016, 5,29 miliarde metri cubi. Potrivit raportului preliminar al companiei pe 2017, “producția domestică de gaze a fost de 33,64 milioane barili echivalent petrol, cu 2% sub nivelul din 2016, din cauza declinului natural și lucrărilor de suprafață planificate, parțial contrabalansate de efectul pozitiv al campaniilor de reparații capitale de succes”.
La nivelul UE, Olanda este statul european cu cea mai mare reducere a producției, de 4,2 miliarde metri cubi, o reducere însă mai mică decât cea înregistrată de companiile olandeze în anii precedenți (-16,5 mld. mc în 2015 și -5,6 mld mc în 2016). Cele mai mari reduceri ale producției au fost înregistrate în Olanda (-9%), Germania (-8%), Polonia (-2%) and Italia (-4%).
Drept consecință a reducerii producției, dar și a majorării consumului, anul trecut UE și-a majorat importurile nete de gaze naturale cu 11% față de nivelul din anul precedent. Cel mai mare importator european a fost Germania (+6% față de nivelul din 2016). Ca urmare a reducerii producției, pentru prima dată în istoria sa, Olanda a devenit importator net de gaze la nivelul întregului an, în pofida faptului că în primul și în ultimul trimestru a fost exportator net.
Importurile de gaze din Rusia ale statelor europene s-au majorat în 2017 cu 12%, atingând un nivel record la nivelul UE. Rusia rămâne în continuare detașat principalul furnizor de gaze al UE, majorându-și cota de piață de la 42% în 2016 la 43% în 2017.
