Chisăliță consideră că această situație are drept cauză eliminarea, în 2011, a obligației ca verificarea periodică a instalației de gaze să fie realizată de operatorul de distribuție din zonă și introducerea posibililității ca aceasta să fie făcută de orice firmă autorizată ANRE, aleasă de consumator, care, „în baza unui preț corespunzător”, „poate obține avizul favorabil” chiar dacă „mai sunt abateri de la normativ”.
Potrivit lui Chisăliță, printre cauzele exploziilor mai sunt neglijența umană, necunoașterea amplasamentului conductelor, infrastructura „îmbătrânită” și lipsa educației civice. Președintele AEI mai spune că această situație poate fi rezolvată prin „reconstruirea unor activități integrate pe verticală și care să reunească în activitatea de distribuție și activitățile auxiliare specifice proiectării, construcției și verificării instalaților de utilizare, cu reglementarea tarifelor aferente”, scrie News.ro.
Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, afirmă că România se confruntă „tot mai des” cu tragedii cauzate de explozii de gaze în blocuri de locuințe, case vechi sau spații comerciale, precizând că fenomenul „ridică o întrebare esențială: de ce se produc tot mai multe explozii de gaze” și ce se poate face pentru a le preveni?
„În anul 2011, a fost eliminată obligația ca verificarea periodică a instalației de gaze (o dată la 2 ani) să fie realizată de operatorul de distribuție care activează în zonă, aceasta putând să fie făcută de către orice firmă autorizată ANRE, care este aleasă de consumator, și astfel în baza unui preț corespunzător se poate obține avizul favorabil al verificării instalației („uneori” chiar dacă, mai sunt unele abateri de la normativ)”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Președintele AEI, precizează că pe vremea când aceste activități erau realizate de operatorul de distribuție de gaze naturale, fiind o abordare unitară: proiectare, avizare, execuție, recepție, punere în funcțiune, verificarea periodică a instalației și efectuarea efectivă a distribuției de gaze, responsabilitatea „era superioară atât la nivelul conducerii, cât și la nivelul personalului operativ”, deoarece la un accident nerealizarea corespunzătoare a oricărei dintre aceste activități aduceau răspunderea aceluiași operator”.
”În 2012, a «explodat» cererea de servicii conexe activității de utilizare gaze naturale (proiectare, execuție, verificare, revizii, reparații instalații de utilizare gaze natutrale). Efortul redus – intelectual și fizic – de a realiza aceste lucrări, prețurile ridicate ale serviciilor a determinat creșterea rapidă a numărului firmelor care s-au autorizat să efectueze lucrări în sectorul gazelor naturale, dar și antrenarea de persoane din diverse alte domenii care și-au încetat sau restrâns activitatea în ultimii ani, fără pregătire teoretică și experiență în domeniul gazelor naturale”, explică Dumitru Chisăliță.
Acesta informează că într-o perioadă scurtă s-au autorizat „peste 1.500 de firme” în efectuarea de lucrări în sectorul gazelor naturale, în care au fost angrenate „peste 15.000 de persoane”.
„Lipsa culturii tehnice minime în domeniul gazelor naturale la nivelul consumatorilor (bazată pe deviza „merge și așa”, chiar dacă în joc este siguranța lor și a celor care locuiesc în apropierea lor), impactul unor costuri suplimentare asupra consumatorului de gaze introduse odată cu aceste servicii (costuri care nu erau evidențiate/percepute de acesta, ele până în 2012 regăsindu-se în tarifele-prețurile gazelor), volumul mare de lucrări angajate de o firmă etc., au determinat abordarea unor lucrări în afara condițiilor prevăzute de normativele în vigoare”, susține președintele AEI.
El spune că, în fapt, cererea pentru astfel de servicii, s-a întâlnit „perfect” cu oferta.
„Pentru o sumă mai mică, consumatorul putea beneficia de proiectarea și realizarea unor instalații de utilizare de la persoane care căutau piața, chiar dacă nu aveau niciun fel de experiență; pentru o sumă mai mare, consumatorul putea beneficia de o instalație care nu îndeplinea cerințele din normativele în vigoare, fără a mai fi nevoit să-și «spargă» casa și să și monteze un geam mai mare. Fiecare ieșea «mulțumit» din această tranzacție, consumatorul obținea costuri mai mici, iar firmele câștigau sume frumușele de bani, nefiind puse în situația de a refuza realizarea niciunei lucrări”, afirmă sursa citată.
Chisăliță susține că unul din scopurile liberalizării pieței serviciilor adiacente utilizării gazelor, acela de creștere a calității acestora, a avut „efect invers”, și anume nerspectarea normativelor în vigoare.
„Vina nu aparține doar individului, ci unui întreg sistem”
Potrivit lui Chisăliță, cea mai frecventă cauză a exploziilor de gaze este neglijența umană, în condițiile în care mulți oameni folosesc instalații de gaze improvizate, reparații făcute „după ureche” sau nu fac verificările tehnice care au scopul de a-i proteja.
„Din dorința de a economisi bani sau din lipsă de informare, un simplu racord neetanș devine o bombă cu ceas. În aceste condiții, vina nu aparține doar individului, ci și unui sistem care nu a reușit să impună o cultură a responsabilității”, afirmă Chisăliță.
O estimare a AEI bazată pe extrapolarea datelor din unele localități (ex. Mioveni) arată că circa 40% din instalațiile de utilizare a gazelor naturale din România nu au efectuată verificarea sau revizia instalației de utilizare gaze.
Președintele AEI precizează că alte cauze ale producerii unor explozii sunt lipsa cunoașterii amplasamentelor conductelor, hărțile învechite ale acestora, infrastructura „îmbătrânită” și lipsa educației civice.
„Conductele de gaze din multe localități au zeci de ani vechime, iar întreținerea lor este adesea superficială. În plus, lucrările de construcții sau reabilitare executate necorespunzător pot deteriora instalațiile subterane, crescând riscul de scurgeri. Astfel, fiecare explozie devine o consecință directă a indiferenței față de siguranța publică. Prevenția nu se limitează la tehnologie, ci presupune și educație civică. Puțini știu cum să reacționeze la mirosul de gaz sau cum să acționeze în cazul scurgerii gazelor la exteriorul sau interiorul clădirii. În școli nu se predă aproape deloc noțiunea de siguranță în locuință, iar campaniile publice sunt rare și nu sunt privite cu interes. Într-o societate în care informația circulă rapid, paradoxal, educația practică lipsește. Exploziile nu sunt doar accidente tehnice, ci și explozia unei nepăsări colective”, avertizează Chisăliță.
„Suntem latini, nu anglofoni”
Potrivit președintelui AEI, eliminarea acestei stări de fapt poate fi făcută prin „reconstruirea unor activități integrate pe verticală” și care „să reunească în activitatea de distribuție și activitățile auxiliare specifice proiectării, construcției și verificării instalaților de utilizare, cu reglementarea tarifelor aferente”.
„În argumentarea acestei activități concludent este studiul realizat în urmă cu câțiva ani, privind externalizarea serviciilor auxiliare utilizării gazelor naturale în mai multe țări din Europa, a arătat că după externalizarea tuturor serviciilor auxiliare (inclusiv avizarea, verificarea și recepția), au existat țări precum Anglia, unde numărul accidentelor după aplicarea externalizării a scăzut și în alte țări precum Italia, unde numărul accidentelor a crescut semnificativ! Suntem latini, nu anglofoni”, încheie Dumitru Chisăliță.
