Bulgartransgaz a înregistrat deja noul hub regional de gaze, creând o filială, "Gas Hub Balkan" EAD, care va opera viitoarele platforme de tranzacționare, create în parteneriat cu operatorul bursei austriece de profil, CEGH. Potrivit ministrului bulgar al Energiei, Temenuika Petkova, Guvernul de la Sofia intenționează ca, pe termen lung, 49% din acțiunile "Gas Hub Balkan" EAD să fie acordate investitorilor privați - consumatori industriali, operatori de rețele de distribuție a gazelor sau traderi.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Așa cum a scris Profit.ro, noua directivă a gazelor negociată de președinția României la Consiliului Uniunii Europene, deși prevede ca noile gazoducte dintr-o țară non-membră a UE într-o țară membră UE să se supună legislației europene, acordă drepturi de reglementare și posibilitatea de a aplica anumite excepții statului european în care respectivul gazoduct atinge teritoriul Uniunii pentru prima dată. Dacă în cazul Nord Stream 2 acesta este Germania, în cazul Turk Stream statul care va deține “pâinea și cuțitul” reglementărilor și organizării de licitații de rezervare de capacități va fi Bulgaria.
Iar în timp ce guvernanții românii “furau” de pe terminalul vienez CEGH prețul de referință al gazelor pentru obține mai mulți bani la buget, Bulgartransgaz semna cu CEGH un memorandum privind crearea Hub-ului de gaz balcanic.
Politica celor două state pe tema gazelor naturale este total opusă. Anul trecut, prin OUG 114, România a anulat practic pașii de liberalizare a pieței gazelor, desființând practic bursele OPCOM și BRM dedicate acestora, și a adoptat o legislație offshore care a condus la amânarea deciziilor de investiție în Marea Neagră. Bulgaria, în schimb, se pregătește de o dereglementare mai accentuată a acestor piețe și de lansarea unor noi operațiuni de explorare în Marea Neagră, luându-și în serios poziția de capitală regională a gazelor.
Săptămâna trecută, de exemplu, ministrul bulgar al Energiei, Temeniuka Petkova, a anunțat începerea operațiunilor de explorare la o adâncime de 3.000 de metri în perimetrul Han Kubat, al cărui operator este Shell.
Potrivit ministrului bulgar, citat de Novinite, pentru al patrulea an consecutiv, guvernul de la Sofia s-a concentrat pe construcția infrastructurii de gaze și pe dezvoltarea și liberalizarea pieței gazelor naturale.
Petkova a precizat că s-a lucrat intens împreună cu Comisia Europeană la crearea unui hub regional de distribuție a gazelor, iar una dintre sursele posibile de aprovizionare este gazul offshore extras din Marea Neagră.
Potrivit studiului de fezabilitate realizat de Comisia Europeană, viitorul hub va fi tranzitat de 45,5-61,3 miliarde metri cubi de gaz anual, iar finanțarea europeană a hub-ului balcanic va fi de aproximativ un milion de euro, dintr-un total estimat la 2 milioane de euro.
Strategia energetică a Bulgariei, actualizată la sfârșitul anului trecut, pune accent pe liberalizarea pieței gazelor naturale și crearea unui hub regional.
"Avem toate datele pentru a deveni hub regional de gaze, trebuie doar să ne organizăm. Eu am constatat că fiecare din țările noastre vrea să fie câte un hăbuleț. România are ceva ce altor le lipsește: noi avem resurse", spunea ministrul energiei, Anton Anton, în vara acestui an.
Ce uita să precizeze (sau poate chiar nu știa) ministrul român este că prin “hăbulețul” bulgar vor tranzita și se vor tranzacționa mai multe zeci de miliarde de metri cubi anual (15 miliarde gaz rusesc din conducta alocată UE din Turk Stream, dar și o parte din cele 23 de miliarde metri cubi din TANAP, care în 2026 vor crește la 31 miliarde, pentru a ajunge într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat la capacitatea totală de 60 miliarde). Comparativ, producția anuală a Neptun Deep, în cazul în care Exxon și OMV Petrom ar lua decizia finală de investiție, ar fi de doar 6,3 miliarde de metri cubi.
