Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze naturale din România, riscă să ajungă în litigiu pe tema așa-numitei ″contribuții de solidaritate″ de 60% impusă de Guvern prin ordonanță de urgență la finalul anului trecut, în aplicarea unui Regulament UE adoptat în toamna lui 2022, după cum a relatat Profit.ro aici, aici și aici. Însă Fiscul și compania controlată de grupul austriac OMV se judecă și acum în instanțe, în mai multe procese, unele aflate pe rol de mulți ani și cu mize de sute de milioane de lei, potrivit documentelor din dosare, analizate de Profit.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Printre cele mai vechi se numără unul intentat Fiscului de OMV Petrom în aprilie 2016, prin care compania a contestat o decizie de impunere a ANAF din martie 2015, în valoare totală de peste 134 milioane lei, din care 76,47 milioane lei impozit pe profit suplimentar și 58,08 milioane lei dobânzi și penalități.
OMV Petrom a pierdut în primă instanță în 2019, însă a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). În primăvara anului trecut, Curtea Supremă a decis rejudecarea procesului, aflată și în prezent în desfășurare.
O parte din impozitul pe profit suplimentar pretins de Fisc în această speță, de peste 45 milioane lei (plus accesorii de 33,3 milioane lei), a fost calculată de ANAF prin nerecunoașterea ca deductibilă, la stabilirea impozitului, a pierderii consemnate de OMV Petrom în 2010 prin vânzarea participației sale de aproape 75% la capitalul unei firme ce deținea indirect, prin subsidiare ale sale, licențe pentru 9 perimetre de hidrocarburi din Federația Rusă, din regiunile Saratov și Komi, participație pe care compania românească o cumpărase în 2006.
În septembrie 2006, Petrom, la care statul român deținea și atunci peste 21% din acțiuni, anunța că a achiziționat, contra unei sume confidențiale, 74,9% din capitalul entității cipriote Ring Oil Holding & Trading Ltd, cu acționari din Rusia ″și alte țări″. Vânzătorul a fost societatea malteză Mineral and Bio Oil Fuels Limited (MBO), cu acționari nedezvăluiți, care a rămas cu o participație minoritară la Ring Oil.
″Compania (achiziționată – n.r.) deține în proporție de 100% șase companii rusești, care la rândul lor au un portofoliu de perimetre de explorare în acea țară. Portofoliul achiziționat constă în opt licențe de explorare în zona Saratov, situată la sud-est de Moscova, la aproximativ 1.000 km, și într-o licență de explorare și producție în zona Komi, la 1.200 km nord-vest de Moscova. Rezervele C1 (rezervele dovedite conform standardelor rusești) se ridică la 13 milioane de barili. În plus, experții Petrom și OMV estimează un potențial semnificativ de descoperiri de zăcăminte de petrol în blocurile de explorare″, transmitea atunci Petrom.
După 3 ani, în august 2009, Petrom anunța că a descoperit atât gaze, cât și de țiței, printr-o sondă de explorare de pe unul dintre perimetre, Kamenski din regiunea Saratov a Rusiei. ″Primele teste sunt foarte încurajatoare, arătând o rată de producție de peste 2.500 bbl/zi țiței ușor într-unul dintre straturi; două formațiuni de gaze au produs împreună 550.000 mc/zi gaze, precum și 75 mc/zi de condensat (4.000 bep/zi)″, anunța compania.
După încă un an, în septembrie 2010, Petrom transmitea că și-a vândut participația de 74,9% la Ring Oil Holding partenerului minoritar Mineral and Bio Oil Fuels Limited (MBO), explicația oficială fiind decizia companiei de prioritizare a activităților din România și Kazahstan.
În rapoartele anuale ale OMV Petrom din perioada 2006-2009 inclusiv, costul achiziției deținerii de 74,9% la Ring Oil Holding apare ca fiind de aproape 334 milioane lei. Potrivit documentelor procesului cu ANAF, prețul de vânzare a participației a fost de 55,5 milioane lei, informații prin care se susține că toată afacerea din Rusia ar fi generat o pierdere de peste 278 milioane lei pentru OMV Petrom.
Potrivit sursei citate, OMV Petrom primise inițial ofertă neangajantă de cumpărare de la un consorțiu format din Gazprombank, banca deținută de gigantul rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, și Baring Vostok Capital Partners, cea mai mare companie de private equity din Rusia, înființată de americanul Michael Calvey, unul dintre primii investitori în grupul tech Yandex din Federația Rusă.
″Societatea (OMV Petrom – n.r.) a decis în anul 2008 înstrăinarea participației în Ring Oil, dispunând începerea procesului de vânzare a participației în Ring Oil. În contextul crizei financiare și scăderii prețului petrolului, în anul 2008 nu au fost înregistrate oferte de achiziție a participației în Ring Oil. În septembrie 2009, în condiții mai prielnice ale pieței, procesul de vânzare a fost reluat. Consorțiul format de Gazprombank împreuna cu Baring Vostok Capital Partners și-a manifestat interesul cu privire la participația supusa vânzării, sens în care a depus o ofertă neangajantă în luna iunie 2010. Întrucât, printre altele, consorțiul a condiționat achiziția participației OMV Petrom în Ring Oil de achiziția participației deținute de MBO, acționarul minoritar, iar această din urma societate nu a consimțit asupra vânzării propriei participații, negocierile cu consorțiul format de cei 2 potențiali investitori nu s-au finalizat cu succes. Ulterior, MBO a formulat propria ofertă în vederea dobândirii participației deținute de OMV Petrom în Ring Oil. (…)
Pe măsura efectuării lucrărilor pe câmpurile petroliere în care operau cele 7 societăți deținătoare de licențe, s-a constatat fie că nu există rezerve de hidrocarburi, fie că rezervele estimate sunt mici și exploatarea acestora nu este viabilă din punct de vedere comercial. (…) Deși a acționat cu prudența și diligența unui bun comerciant, societatea a suportat pierderi ulterior achiziției participației în Ring Oil, generate exclusiv de inexistența rezervelor de hidrocarburi sau de existența unor cantități reduse, a căror exploatare s-a dovedit a fi neviabilă din punct de vedere comercial, aspecte imprevizibile față de rezultatele investigațiilor tehnice premergătoare, care anunțau un potențial ridicat″, a explicat compania la proces.
Potrivit sursei citate, cu aceeași ocazie, OMV Petrom a plătit peste 3,5 milioane lei companiei ruse de investiții Troika Dialog, drept onorariu de succes pentru ″consultanță de specialitate pe parcursul negocierilor cu potențialii cumpărători, inclusiv, dar fără a se limita la înființarea și operarea camerei de date aferente tranzacției, pregătirea diverselor documente relevante pentru conducerea societății și încheierea tranzacției″.
Troika Dialog, preluată ulterior, în 2012, de către cea mai mare bancă de stat din Federația Rusă, Sberbank, s-a aflat în centrul unuia dintre cele mai mari scandaluri de deturnare de fonduri și spălare de bani din istoria sistemului bancar global, supranumit ″Troika Laundromat″, cu prejudicii totale estimate la peste 2.000 de miliarde de dolari. Detalii – aici, aici, aici și aici.
Însă ANAF a considerat că nici tranzacția de preluare a Ring Oil și nici cheltuielile cu consultanța prestată de Troika Dialog nu au fost efectuate de către OMV Petrom ″în scopul realizării de venituri impozabile″, apreciind în consecință că nici pierderea companiei din deal-ul rusesc, coroborată cu costurile consultanței, nu este deductibilă fiscal la calculul profitului impozabil aferent anului 2010. Drept urmare, a dat decizie de impunere pentru impozit pe profit suplimentar de peste 45 milioane lei, plus accesorii de 33,3 milioane lei, decizie contestată de companie.
Fiscul a adus ca argumente principale anumite aprecieri din rapoartele firmelor de consultanță care au făcut due diligence înainte de achiziția de către OMV Petrom a trei sferturi din Ring Oil, care atrăgeau atenția asupra mai multor riscuri semnificative presupuse de potențiala tranzacție.
Printre acestea se numărau: inexistența documentelor justificative privind modul în care vânzătorul ajunsese în posesia firmelor vândute, nerespectarea de către acestea a legislației petroliere și de mediu a Rusiei, existența unor contracte de împrumut fără dobândă ale acestora cu entități afiliate, lipsa informațiilor privind beneficiarii reali, stadiul incipient al proiectelor de dezvoltare petrolieră, faptul că firmele nu aveau activități comerciale semnificative în domeniile extracției de petrol și gaze, rafinare, comercializare și logistică, ci desfășurau doar operațiuni de seismologie, explorare și cercetare geologică, precum și activele negative și gradul mare de îndatorare al societăților-țintă.
Ring Oil fusese înființată juridic pe 23 august 2006, cu o lună înainte de data efectuării tranzacției OMV Petrom-MBO, ce a avut loc pe 25 septembrie 2006, și achiziționase acțiunile la cele 7 societăți-țintă în perioada 16 octombrie 2006 - 19 octombrie 2006. La rândul său, MBO fusese înființată în aprilie 2006.
″Pentru clarificarea scopului investiției efectuate, respectiv acela dacă investiția a fost efectuată în scopul realizării de venituri impozabile la OMV Petrom SA, (ANAF – n.r.) a solicitat explicații scrise reprezentanților societății (OMV Petrom – n.r.), ce au precizat că studiul a fost comandat de OMV AG (OMV Aktiengesellschaft, acționarul majoritar austriac al Petrom – n.r.) și a avut ca obiect evaluarea posibilei achiziții directe, sau indirecte (…). Studiul (…) a avut ca scop efectuarea unei analize financiare și fiscale, care să ajute în decizia de a achiziționa sau nu pachetul majoritar de acțiuni (…), precum și în decizia de a stabilire a prețului de achiziție. Decizia privind vânzarea pachetului majoritar de părți sociale deținute de Petrom SA în societatea Ring Oil Holding & Trading Limited a fost luată de Directoratul OMV Petrom (fostă Petrom), în data de 25.08.2010, decizia de numire a consultantului Troika Dialog a apărținut societăților OMV Petrom SA și Mineral and Bio Oil Fuels Limited (MBO), în calitate de acționari în Ring Oil Holding & Trading Limited. Troika Dialog, în calitate de consultant, a realizat activitățile prevăzute în contractul de consultanță și asistență în organizarea negocierilor cu potențialii cumpărători; urmare analizei juridice efectuate cu privire la Ring Oil, Gazprombank a identificat faptul că Actul Constitutiv al societății la Ring Oil Holding & Trading Limited acordă o putere de decizie acționarului minoritar MBO mult mai mare comparativ cu așteptările sale, precum și faptul că obligațiile Petrom față de MBO, asumate prin Contractul de Investitor și Acționariat (încheiat la data de 25.09.2006), i-ar fi fost opozabile chiar și după ieșirea Petrom din acționariatul Ring Oil.
A concluzionat organul fiscal că, deși acționarii OMV AG și OMV Exploration & Production GmbH cunoșteau riscurile care rezultă din achiziția pachetului majoritar de 74,9% de părți sociale din compania Ring Oil Holding & Trade Limited cu sediul în Cipru, totuși, prin decizia ca investiția să fie efectuată de OMV Petrom SA, toate riscurile au fost transferate societății OMV Petrom SA (fostă Petrom SA). Pe cale de consecință, pierderea rezultată din vânzarea de părți sociale (…) este nedeductibilă fiscal la calculul profitului impozabil aferent anului 2010 (…)″, se arată în documentele de la dosar.
În replică, OMV Petrom a caracterizat concluziile ANAF și decizia de impunere luată în consecință drept deopotrivă eronate și ilegale.
″Societatea a realizat venituri impozabile aferente participației deținute în Ring Oil. În acest sens, în raportul de inspecție fiscală este recunoscută expres obținerea de venituri de către societate, din vânzarea titlurilor de participare deținute în Ring Oil către MBO. (…) În același timp, în conformitate cu prevederile contabile aplicabile, societatea a reversat provizionul constituit în legătură cu deprecierea titlurilor de valoare, (…) venitul înregistrat în contul 786 fiind tratât ca venit neimpozabil la calculul rezultatului fiscal. Prin urmare, în condițiile în care societatea a înregistrat în mod efectiv venituri impozabile, cheltuielile corelative acestora nu pot fi considerate altfel decât ca fiind efectuate în scopul realizării de venituri și, pe cale de consecință, este de netăgăduit caracterul deductibil al acestor cheltuieli pentru calculul impozitului pe profit.
Susținerile organelor de inspecție fiscală referitoare la faptul că asumarea unor pretinse riscuri cunoscute de societate la momentul achiziției este de natură a afecta caracterul deductibil al cheltuielilor sunt nelegale și nefondate. Din documentația pusă la dispoziția organelor de inspecție fiscală rezultă indubitabil că societatea a depus diligențe în scopul evaluării tuturor aspectelor care puteau fi cunoscute la acel moment și/sau estimate a fi incidente în viitor în legătură cu achiziția participației în Ring Oil, precum și faptul că rezultatele evaluării au fost pozitive, în sensul așteptării legitime a realizării de venituri ca urmare a achiziției. Organele fiscale confundă existenta riscurilor inerente oricărei achiziții, mai mici sau mai mari, o chestiune care ține de prețul de achiziție al investiției, cu însăși lipsa scopului realizării de venituri, ce nu are cum să rezulte din aceste riscuri, în condițiile în care motivul pentru care au fost înstrăinate titlurile de participare îl reprezintă lipsa zăcămintelor profitabile din punct de vedere comercial. (…) Aceste circumstanțe au survenit ulterior achiziției, pe parcursul desfășurării lucrărilor, dat fiind specificul operațiunilor de explorare (…). (…)
A arătat reclamanta că operațiunile de explorare le preced pe cele de exploatare și au fost efectuate tocmai în scopul exploatării ulterioare a rezervelor descoperite, iar societatea a realizat achiziția participațiilor în Ring Oil cunoscând natura activitatilor desfășurate de filialele acesteia, precum și luând în considerare potențialul relativ al acestora, prețul fiind stabilit în consecință. De asemenea, toate riscurile fiscale potențiale identificate în raportul financiar-fiscal au o proiecție directă în prețul aferent achiziției participației în Ring Oil, utilitatea acestei investigații fiind inclusiv pentru a ajuta la stabilirea prețului corect de vânzare-cumpărare. (…) pierderile OMV Petrom realizate ca urmare a investiției în titlurile de participare deținute la societatea Ring Oil s-au datorat exclusiv unui element aleatoriu, respectiv lipsei unei descoperiri de resurse minerale cu potențial de valorificare comercială, capabil de a genera profit pentru OMV Petrom și nicidecum materializării vreunuia din riscurile reliefate de rapoartele de analiză juridică, financiară și fiscală realizate de consultanții CMS Cameron McKenna LLP și PriceWaterHouseCoopers anterior investiției″, au argumentat avocații OMV Petrom.
Prima instanță a dat dreptate ANAF, însă OMV Petrom a obținut la ÎCCJ rejudecarea procesului, aflată și în prezent pe rol.
Potrivit portalului rus TAdviser, beneficiarul real al Mineral and Bio Oil Fuels Limited (MBO) din Malta, partenerul OMV Petrom la afacerea Ring Oil, ar fi fost omul de afaceri ruso-austriac Leonid Schneiderman, care în 2020 a vândut mai multe companii cu licențe de explorare și producție petrolieră în Rusia lui Arkadi Abramovici, fiul magnatului Roman Abramovici, fostul proprietar al clubului de fotbal Chelsea Londra.
