Ce reproșează Bruxelles-ul planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia

 Ce reproșează Bruxelles-ul planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia
scris 10 mar 2021

Legislația UE prevede că o companie beneficiară de ajutor de stat de salvare trebuie să aibă o contribuție proprie semnificativă la acoperirea costurilor sale de restructurare pentru ca ajutorul să fie declarat compatibil, iar în cazul Complexului Energetic Oltenia, această contribuție se ridică la doar circa 200 milioane euro, dintr-un total estimat de 3,5 miliarde euro, arată Comisia Europeană în decizia sa de luna trecută de a deschide o investigație aprofundată asupra planului de restructurare și decarbonare prezentat de companie.

"(...) în conformitate cu planul de restructurare prezentat de autoritățile române, se pare că din pretinsele contribuțiile proprii de 1,5 miliarde euro, cel mult 200 de milioane euro ar putea fi reale și efective (...). În ceea ce privește restul, România se bazează numai pe veniturile preconizate din vânzările de energie electrică pe piețele centralizate ale OPCOM în perioada 2021-2025, care nu sunt nici reale, nici efective. De exemplu, veniturile preconizate pentru 2021 se ridică la 569,2 milioane euro (...), din care doar 200 de milioane euro ar putea fi reale și efective. Cu toate acestea, nu există angajamente ferme pentru 2022, 2023, 2024 și 2025", se menționează în documentul citat.

Comisia subliniază că, în prezent, durata maximă actuală a contractelor de vânzare încheiate pe piețele centralizate OPCOM este de numai 1 an și jumătate.

CONFIRMARE Ramada-Majestic, unul dintre hotelurile-emblemă ale Bucureștiului, unde a filmat Sergiu Nicolaescu și a fost cazat Păstorel Teodoreanu, a fost vândut CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Ramada-Majestic, unul dintre hotelurile-emblemă ale Bucureștiului, unde a filmat Sergiu Nicolaescu și a fost cazat Păstorel Teodoreanu, a fost vândut

"Deși România a indicat că se află în desfășurare un demers de modificare a legislației sale pentru a le permite actorilor de pe piețele OPCOM să încheie contracte pe o perioadă mai lungă, compatibilitatea unor astfel de modificări cu legislația Uniunii în domeniul aprovizionării cu energie electrică nu a fost încă evaluată (...). În plus, România admite că este posibil ca aceste modificări să nu conducă neapărat la rezultatele dorite ale duratei crescute a contractelor de vânzare a energiei electrice încheiate pe piețele centralizate OPCOM. De asemenea, România se bazează pe posibila încheiere a unor acorduri bilaterale de achiziție de energie electrică, care fac în prezent obiectul unor discuții cu utilizatorii mari consumatori de energie, […]. România se așteaptă ca astfel de contracte să genereze venituri de 150 de milioane euro pe parcursul perioadei de restructurare, după intrarea în vigoare a acelor modificări ale legislației care vor permite încheierea unor astfel de contracte. Cu toate acestea, România nu prezintă nicio dovadă care să confirme existența unor documente contractuale ferme și finale, care ar urma să asigure finanțarea efectivă a planului de restructurare. Dimpotrivă, CE Oltenia se așteaptă ca semnarea listei termenilor și condițiilor de principiu cu potențialii clienți să aibă loc abia în prima jumătate a anului 2021, iar acordurile bilaterale de achiziție de energie electrică să se încheie după martie 2021 pentru capacitățile existente și începând cu 2022 pentru capacitățile noi", se mai spune în decizie.

Prin urmare, arată Comisia, condițiile care să permită previzibilitatea veniturilor din vânzări cu un grad sporit de certitudine pe durata planului de restructurare nu sunt stabilite în mod ferm și convenite de respectivii cumpărători pe termen lung și, în plus, la fel ca în cazul contractelor pe piețele centralizate OPCOM, modificările legislative necesare pentru încheierea unor astfel de acorduri bilaterale de achiziție de energie electrică nu sunt încă în vigoare.

"În fine, punctul 64 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate prevede că, în mod normal, contribuția proprie va fi considerată ca fiind adecvată dacă se ridică la cel puțin 50 % din costurile de restructurare. Cu toate acestea, (...) contribuția proprie a societății CE Oltenia ar fi cel mult de numai 42 % din costurile de restructurare, chiar presupunând, contrar punctului 63 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, că profiturile preconizate viitoare din vânzările regulate și profiturile preconizate vor putea constitui o sursă de contribuție proprie reală și efectivă – quod non – deoarece fondurile potențiale din bugetul Fondului pentru modernizare (al UE – n.r.) reprezintă ajutor de stat și, prin urmare, nu pot fi considerate drept fonduri proprii, care nu implică ajutor, ale societății CE Oltenia. România nu a prezentat niciun argument care să demonstreze o anumită dificultate sau circumstanțe excepționale care ar justifica faptul că partea din contribuția proprie a societății CE Oltenia este mai mică de 50 % din costurile de restructurare", se mai afirmă în decizie.

VIDEO Incendiu puternic la sediul unei companii de servere din Strasbourg, cel mai mare jucător european din domeniul de furnizare de servicii de hosting. Și în România sunt site-uri afectate CITEȘTE ȘI VIDEO Incendiu puternic la sediul unei companii de servere din Strasbourg, cel mai mare jucător european din domeniul de furnizare de servicii de hosting. Și în România sunt site-uri afectate

Bruxelles-ul mai notează că, pe baza informațiilor prezentate de România, niciun investitor sau creditor de pe piață nu susține planul în această etapă: nu a fost furnizată nicio scrisoare de intenție din partea unor bănci care ar accepta să prefinanțeze plățile legate de viitoarele furnizări de energie electrică de către CE Oltenia, veniturile preconizate din acestea reprezentând aproape întreaga contribuție proprie a societății CE Oltenia, nicio bancă sau niciun investitor de pe piață nu și-a exprimat interesul de a sprijini sau de a finanța o parte din investițiile pentru trecerea de la lignit la gaz natural sau la producerea de energie din surse regenerabile, ceea ce ar fi demonstrat încrederea pieței în această nouă activitate, iar deși menționează potențiali investitori externi sau bănci care sprijină planul, România nu a furnizat niciun document care să dovedească această contribuție potențială și că astfel de negocieri s-ar materializa într-un interval de timp rezonabil.

"În plus, punctele 65-67 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate impun ca ajutorul pentru acoperirea pierderilor să fie acordat numai în condiții care să implice o repartizare adecvată a sarcinilor de către investitorii existenți, ceea ce ar însemna, în mod normal, că acționarii tradiționali și creditorii subordonați trebuie să absoarbă integral pierderile înainte să aibă loc orice intervenție a statului. Cu toate acestea, România recunoaște în mod expres că nici acționarii minoritari ai societății CE Oltenia (și în primul rând Fondul Proprietatea SA, care deține 21,56% din acțiunile companiei) și nici creditorii săi nu vor asigura o repartizare adecvată a sarcinilor sub nicio formă (...)", se mai menționează în decizie.

Potrivit Executivului european, rezultatele preconizate ale societății CE Oltenia se bazează pe ipoteze optimiste cu privire la factori externi, cum ar fi faptul că prețurile certificatelor CO2 vor rămâne la aproape același nivel în perioada de restructurare, în pofida faptului că dificultățile cu care se confruntă CE Oltenia au început tocmai după ce aceste prețuri au crescut brusc în perioada 2018-2019, în comparație cu 2017.

Cîțu spune că a refuzat închiderea mall-urilor, ca măsură de prevenție a Covid-19, dar va fi introdusă o nouă oră de interzicere a circulației CITEȘTE ȘI Cîțu spune că a refuzat închiderea mall-urilor, ca măsură de prevenție a Covid-19, dar va fi introdusă o nouă oră de interzicere a circulației

"În conformitate cu punctul 51 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, restabilirea viabilității nu trebuie să depindă de ipoteze optimiste cu privire la factori externi precum variația prețurilor. Prin urmare, Comisia se îndoiește că acest punct din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate ar fi îndeplinit. În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare propus are o durată corespunzătoare și ar conduce la restabilirea viabilității societății CE Oltenia la sfârșitul perioadei de restructurare, deoarece nu este evident că CE Oltenia va obține o rentabilitate suficientă și că va putea rămâne pe piață fără ajutor suplimentar", se mai arată în document.

Deși în decizie se amintește că unul din argumentele României în favoarea salvării CE Oltenia este imperativul menținerii siguranței în aprovizionarea cu energie a țării, Comisia nu pare a ține cont de el.

"(...) Transelectrica a efectuat o analiză a adecvanței sistemului energetic național (SEN) în ipoteza închiderii totale a capacităților energetice ale societății CE Oltenia în 2022, cu menținerea în funcțiune a trei unități la SE Rovinari până în 2021. Analiza a fost efectuată pentru perioada 2019-2030. Transelectrica a evaluat adecvanța sezonieră și a luat în considerare trei scenarii: (i) un nivel net maxim al sarcinii de consum pe timp de iarnă pentru condiții meteorologice normale, (ii) pentru condiții meteorologice extreme (iarnă grea) și (iii) posibile probleme în rețeaua de transport al gazelor naturale. Concluzia analizei este că, începând cu anul 2022, având în vedere că toate unitățile societății CE Oltenia se vor opri, rețeaua națională de energie electrică va avea o problemă majoră de adecvanță, deoarece nu va mai avea sursele necesare pentru a acoperi consumul de energie electrică chiar și cu utilizarea maximă a capacității de import transfrontaliere", se menționează în document.

CONFIRMARE Programul Kurzarbeit a fost modificat: Reducerea programului - cu ”acordul” salariaților. Schimbări și la acordarea și decontarea indemnizațiilor CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Programul Kurzarbeit a fost modificat: Reducerea programului - cu ”acordul” salariaților. Schimbări și la acordarea și decontarea indemnizațiilor

Comisia conchide arătând că are îndoieli în această etapă cu privire la compatibilitatea planului de restructurare cu principalele cerințe ale Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

"În special, Comisia are îndoieli cu privire la: (i) prezența unei contribuții proprii reale și efective, fără ajutor din partea beneficiarului, (ii) prezența și eficacitatea repartizării sarcinilor, (iii) restabilirea viabilității pe termen lung și restructurarea într-un termen rezonabil și (iv) prezența și eficacitatea unor măsuri compensatorii valabile. În cazul de față, Comisia are îndoieli, în acest stadiu, cu privire la faptul că ajutorul de restructurare planificat în favoarea societății CE Oltenia îndeplinește condițiile principale prevăzute în Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate și, prin urmare, că acesta ar putea fi declarat compatibil cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE", se arată în decizie.

În consecință, Comisia Europeană a solicitat României ca, în termen de o lună de la data primirii deciziei (februarie – n.r.), să își prezinte observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea contribui la evaluarea ajutorului de restructurare și a amintit că orice ajutor ilegal poate fi recuperat de la beneficiar.

Până la sfârșitul lunii aprilie, CE Oltenia trebuie să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2020, motiv pentru care, potrivit autorităților de la București, "este deosebit de important să se obțină acordul forului european pentru plata unui ajutor în acest scop", în condițiile în care pentru nerespectarea obligatiei de achiziție a certificatelor se aplică o penalitate de 100 euro/certificat. La actualele prețuri de piață ale certificatelor CO2, costul acestora pentru producătorul român de energie s-ar putea ridica la peste 300 milioane euro. Problema este că cea mai recentă decizie luată de Comisia Europeană după o investigație "aprofundată" asupra unui ajutor de stat național, care a vizat Italia, a venit după mai bine de un an de la declanșarea formală a anchetei.

viewscnt
Afla mai multe despre
complexul energetic oltenia plan de restructurare
complexul energetic oltenia ajutor de stat
complexul energetic oltenia comisia europeana