Autoritățile de la București au adoptat abia anul trecut, cu întârziere, transpunerea parțială în legislația românească a unei directive UE din vara anului 2024, care prevede că, cel mai târziu de la 1 ianuarie 2025, statele membre ale Uniunii nu mai acordă subvenții de stat pentru instalarea de ″cazane autonome alimentate cu combustibili fosili″, adică pentru montarea de centrale de apartament pe gaze.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Deputații au modificat ordonanța prin care a fost transpusă directiva în vara anului trecut, și au stabilit o derogare de 2 ani pentru subvențiile acordate pentru încurajarea puținilor cetățeni care au mai rămas racordați la sisteme centrale de încălzire pe cale de desființare din motive economice.
Astfel, prin excepție de la dispozițiile ordonanței în vigoare: ”autoritățile administrației publice locale din fonduri proprii sau autoritățile și instituțiile publice centrale din fonduri europene pot acorda stimulente financiare pentru instalarea de cazane autonome alimentate cucombustibili fosili sau a altor sisteme individuale de încălzire, în cazul imobilelor sau ansamblurilor de imobile racordate la puncte termice care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori finali, pentru o perioadă de maximum doi ani de la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea prezentei ordonanțe”.
Aleșii arată că amendamentul adoptat are ca scop introducerea unui cadru legal flexibil care să permită autorităților publice locale adoptarea unor soluții eficiente din punct de vedere economic și funcțional în situațiile în care sistemele de alimentare centralizată cu energie termică sunt subutilizate.
”În absența unui cadru legal care să permită autorităților publice locale realizarea de investiții sau adoptarea unor soluții alternative viabile, menținerea în funcțiune a punctelor termice care deservesc un număr redus de utilizatori generează pierderi financiare semnificative. Aceste pierderi provin din costurile fixe ridicate de operare, mentenanță și personal, care nu pot fi acoperite prin tarifele percepute unui număr limitat de beneficiari.
În acest context, nepermiterea acordării de suplimente pentru instalarea de cazane autonome, acolo unde punctele termice sunt utilizate de mai puțin de 50 de utilizatori finali, conduce la perpetuarea unor sisteme ineficiente, cu impact negativ atât asupra bugetelor locale, cât și asupra consumatorilor, care suportă costuri nejustificat de mari pentru un serviciu de calitate scăzută”, sunt argumentele invocate în sprijinul măsurii.
Autorii amendamentului mai arată că astfel nu este încurajată utilizarea combustibililor fosili ca soluție generală, ci se oferă ”un instrument temporar și punctual autorităților locale pentru a limita pierderile financiare și pentru a asigura continuitatea furnizării energiei termice în condiții de eficiență economică”, până la crearea unui cadru legislativ care să permită investiții structurale durabile.
Obiecțiile președintelui
Acum, conform actului analizat de Profit.ro, șeful statului arată că prin sesizare aduce critici de neconstituționalitate cu privire la ordonanța prin care au fost transpuse în legislația internă dispozițiile directivei europene, ci doar cu privire la completarea adusă la Camera Deputaților, în cuprinsul legii de aprobare.
”Încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situația de față, poate face obiectul controlului de constituționalitate, potrivit art. 148 din Constituție, ce reglementează integrarea în Uniunea Europeană, prin raportare la dispozițiile art. 35 din Constituție, care consacră dreptul la un mediu sănătos și la art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție, care instituie obligația statului de a reface și ocroti mediul înconjurător și de a menține echilibrul ecologic. Aceste drepturi, în opinia noastră, sunt direct afectate de completarea adusă de Camera Deputaților în cuprinsul legii aflate la promulgare, fiind, totodată, indirect încălcate principiile legalității și forței obligatorii a deciziilor Curții Constituționale”, arată președintele.
Acesta amintește că aderarea României la Uniunea Europeană a ridicat problema raportului de forță juridică dintre normele interne și cele ale Uniunii Europene și, în acest cadru, și cu cele cuprinse în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, respectiv a interpretării date acestora de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Sub acest aspect sunt relevante dispozițiile art. 148 din Constituție, care prevăd în alin. (2) și (4) prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, față de dispozițiile contrare din legile interne, mai subliniază președintele.
Acesta citează și o serie de decizii prin care Curtea Constituțională a României a statuat asupra obligațiilor ce incumbă autorităților publice din țara noastră, rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană, într-o multitudine de materii.
”În situația de față, Camera Deputaților a adus o completare în cuprinsul Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, completare ce contravine însă în mod direct chiar dispozițiilor art. 17 alin. (15) din directivă, a căror transpunere o vizează, încălcând astfel prevederile constituționale antereferite privind preeminența dreptului Uniunii Europene asupra celui național în cazul normelor cu caracter obligatoriu”, atrage atenția Nicușor Dan.
Șeful statului arată că Legea de aprobare introduce în ordonanță o completare prin care, practic, nu va da curs în următorii doi ani dispoziției cuprinse în directiva europeană.
În acest context, completarea adusă de Camera Deputaților, arată Nicușor Dan, creează ”un precedent periculos din perspectiva statului de drept, cu ignorarea principiului legalității, a caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și a exigențelor de protecție a drepturilor fundamentale”.
Mai mult, prevederea încalcă și art. 35 din Constituția privind dreptul la un mediu sănătos, potrivit șefului statului.
Acesta avertizează că într-o astfel de formă, România riscă să fie și penalizată în procedura de infringement deschisă cu privire la întârzierea aplicării directivei.
”În ipoteza în care legea de aprobare va intra în vigoare în forma criticată, România - ce figurează cu stadiu activ al procedurii de infringement referitor la transpunerea Directivei (UE) 2024/1.275 privind performanța energetică a clădirilor ar rămâne în continuare supusă riscului de sancțiuni financiare și reputaționale, cu consecințe inclusiv pe plan intern, respectiv al investițiilor în modernizarea sistemelor centralizate și al costurilor pentru populație”, mai afirmă președintele Dan.
În anii trecuți, mai multe primării din România, fără sisteme centralizate de încălzire sau cu încălzire centralizată disfuncțională, au acordat subvenții locuitorilor pentru montarea de centrale de apartament.
″Începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe, se interzice acordarea stimulentelor financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili″, se arată în ordonanță.
Prin stimulente se înțelege ″sprijin economic acordat din fonduri publice de către autoritățile administrației publice centrale sau locale și de entitățile finanțate și administrate direct de către acestea, care nu au caracter industrial sau comercial″. Sunt considerate stimulente financiare inclusiv, dar fără a se limita la, granturi directe acordate cumpărătorilor, instalatorilor și părților terțe, instrumente de finanțare și financiare de facilitare precum împrumuturile pentru eficiență energetică și ipotecile pentru renovarea clădirilor, contractele de performanță energetică, stimulentele fiscale precum cotele reduse de impozitare pentru lucrările și materialele de renovare, schemele de impozitare, schemele de facturare, fondurile de garantare, fondurile care vizează renovările aprofundate, fondurile care vizează renovările cu un prag minim semnificativ de economii de energie și standarde de portofoliu ipotecar vizate.
″Stimulentele financiare vizează atât utilizatorii finali cât și instalatorii, producătorii și terții sau operatorii economici implicați în instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili. Procedurile de achiziții publice și/sau contractele de achiziții publice realizate pentru sistemele de încălzire din clădirile deținute de către organismele publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat sau din bugetele locale, în condițiile în care astfel de contracte reflectă condițiile pieței și nu includ nicio formă de subvenție, nu sunt considerate ca făcând parte din categoria stimulentelor financiare″, mai prevede proiectul de ordonanță simplă.
Directiva UE 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor mai stipulează că ″Statele membre depun eforturi pentru a înlocui cazanele autonome pe bază de combustibili fosili din clădirile existente, în concordanță cu planurile naționale de eliminare treptată a cazanelor pe bază de combustibili fosili″ și ″(...) furnizează proprietarilor sau locatarilor clădirilor informații (...) privind înlocuirea cazanelor înlocuirea cazanelor cu combustibil fosil cu alternative mai sustenabile″.
De asemenea, actul normativ european menționează că planurile naționale de renovare a clădirilor trebuie să includă printre politicile și măsurile puse în aplicare și planificate ″decarbonizarea încălzirii și răcirii, inclusiv prin intermediul rețelelor de încălzire și răcire centralizată, și eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați pentru încălzire și răcire, în vederea unei eliminări treptate complete a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040″.
Aceste prevederi din Directivă legate de înlocuirea/eliminarea centralelor de apartament nu apar însă în proiectul românesc.
Acesta definește astfel cazanul autonom alimentat cu combustibili astfel: ″Ansamblu format din corpul cazanului și arzător, destinat să transmită fluidelor căldura degajată prin arderea unui combustibil fosil, și care nu este combinat cu un alt generator de căldură ce utilizează energie din surse regenerabile. Sunt considerate cazane autonome alimentate cu combustibili fosili și cazanele alimentate cu gaz, dacă în momentul instalării acestora, rețeaua locală de gaze transportă predominant gaze naturale. Nu sunt considerate cazane autonome sobele și sistemele de microcogenerare care produc energie electrică și termică la nivelul clădirii″.
Interdicția de subvenționare de la stat nu vizează proiectele de centrale electrice pe gaze mari, comerciale, finanțate prin diverse tipuri de fonduri UE.
