Profit.ro a prezentat anterior în exclusivitate proiectul noii legi a salarizării, respectiv date privind sporul de condiții vătămătoare și premiul de performanță de maximum 30% din salariu, precum și noile salarii propuse în justiție, învățământ, sănătate, administrație publică, ca și pentru guvernanți și conducerea țării.
Draftul obținut de Profit.ro prevede că, în cazurile în care salariile unor angajați ai statului ar urma să fie mai mici pe noua lege a salarizării, aceștia să primească o diferență tranzitorie, astfel încât suma încasată ca salariu să nu scadă. Diferența tranzitorie se va acorda cel târziu până la 31 decembrie 2031. Prevederea ar putea genera, însă, discriminare pentru persoanele angajate pe poziții similare după intrarea legii în vigoare, care nu vor primi diferența tranzitorie.
Bolojan a arătat acum că a avut o primă analiză pe această propunere de lege atât cu actualul ministru al Muncii, Florin Manole - care și-a dat demisia odată cu retragerea PSD din Guvern -, cât și cu viitorul ministru interimar de resort, Dragoș Pîslaru.
”Per total, aplicarea acestei legi de salarizare, nu va scădea nici un salariu în sectorul public din România, ca să fie lucrurile cât se poate de clar. Nu va scădea niciun salariu. Niciun venit per total, care înseamnă salarii plus sporuri”, a asigurat premierul Bolojan.
El a adăugat că salariile care vor depăși noua grilă salarială nu vor mai fi majorate până sunt egalizate prin noile grile.
”Logica este ca cei care astăzi au câștiguri mai mari decât s-ar cuveni, ca urmare a clasificării meserilor, să spunem, și funcțiilor din sectorul public, să rămână la câștigurile pe care le au până sunt ajunși din urmă de cei care an de an le vor crește câștigurile, în așa fel încât în următorii ani să existe o echitate”, a declarat Bolojan la Europa FM.
Premierul a confirma faptul că vor fi acordate însă bonificații, similar ca în sistermul privat.
”Va exista o posibilitate dacă îmi permiteți să se iasă din această formulă, dacă pot să o spun așa, de paușal și să existe posibilitatea pentru cei din sectorul public care au performanță, care au riscuri mai mari, să li se poată acorda bonificații la salarii, așa cum se întâmplă și în sectorul privat”, a afirmat premierul.
Acesta a arătat că România are anul acesta în total cheltuieli de personal pentru toți angajații din sectorul public de aproximativ 166 miliarde de lei, ceea ce reprezintă puțin peste 8% din produsul intern brut (PIB) al țării.
”Noi, conform a angajamentelor pe care le avem, nu putem să depășim acest procent. Pe cale de consecință, dacă ești un om responsabil și știi că, unul, nu ai banii, nu că nu îl putem depăși pentru că nu vrem că ne interzice cineva, nu avem mai mulți bani pentru asta. Și atunci, pentru că anul viitor să crească salariile în sectorul public, ceea ce este deja o necesitate, pentru că avem această plafonare care, sigur, afectează salariile reale, ca urmarea inflației care ei inevitabil consumă din ele, înseamnă că trebuie să-i anunțăm cinstit pe oameni cu cât ar putea să crească”, a spus Bolojan.
Premierul a adăugat că această anvelopă bugetară pentru salarii va crește cu 6-8%.
”Dacă vom avea o creștere economică bună, dacă ne vom încasa taxele, dacă vom reduce baza de cheltuieli, e foarte important asta, să-ți reduci baza de cheltuieli - reforma în administrație a propus reducerea unor posturi, dacă am mulți angajați sau prea mulți decât ar trebui, ei le consumă creșterile la cei care chiar, efectiv, lucrează - și atunci noi am putea să creștem, probabil, anul viitor, cu câteva miliarde de euro, care e greu de presupus că vor putea depăși, nu știu, șase, șapte, opt la sută față de ceea ce este astăzi, în termeni reali”, a afirmat premierul Bolojan.
El a amintit că România s-a angajat, pentru a accesa fondurile din PNRR, că va aproba o lege a salarizării unitare în vara acestui an, iar de aprobarea ei prin Parlament depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro de către România.
”Prin urmare, toate forțele care au fost în această coaliție sunt de acord că trebuie să avem această lege.
Deci asta este o condiție pe care ne-am asumat-o. De ce avem această lege?
Pentru că de la vechile legi ale salarizării, prin diferite tehnici, prin diferite măsuri. Introducerea unor sporuri, introducerea unor clase de salarizare, includerea unor sporuri în salariile de bază, cei care au putut în administrație și au crescut salariile și acordarea de sporuri n-a mai fost, cum să vă spun, o măsură pentru a proteja de un anumit risc. A fost un instrument de a crește salariile în mod direct”, a spus Ilie Bolojan.
