CJUE va decide soarta hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești și a cablului electric submarin România-Turcia

CJUE va decide soarta hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești și a cablului electric submarin România-Turcia
scris 11 nov 2015

Instanțele românești de judecată au solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene să decidă dacă participarea companiilor energetice de stat Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia la proiectele hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești și cablului electric submarin România-Turcia constituie sau nu ajutor de stat pentru companiile mixte create în vederea implementării acestor proiecte.

Asta după ce Fondul Proprietatea, acționar minoritar la cele trei companii, a contestat în justiție hotărârile AGA prin care se aproba participarea societăților cu bani la capitalul companiilor mixte înființate pentru implementarea proiectelor energetice menționate.

Astfel, cele trei procese în care FP a cerut anularea hotărârilor AGA de participare a companiilor de stat la proiectele Tarnița și cablul electric submarin au fost suspendate de instanțele românești, care au solicitat Curții de Justiție a UE să se pronunțe în legătura cu existența sau nu a ajutorului de stat în spețele respective, în baza art. 267 al Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene.

Ultima astfel de decizie a fost luată luni de către Tribunalul București, în procesul în care FP cere anularea hotărârii AGA Nuclearelectrica din martie 2014 prin care s-a decis că Nuclearelectrica va participa cu 2 milioane euro la majorarea capitalului companiei de proiect Hidro Tarnița și cu alte 2 milioane euro la constituirea companiei de proiect HVDCC România-Turcia, care are ca scop construirea unui cablu electric submarin care să permită comerțul cu energie electrică între cele două țări.

Ce trebuie să stabilească CJUE

Anterior, pe 13 octombrie, Curtea de Apel Craiova a suspendat judecata și a formulat o cerere similară Curții de Justiție a UE în procesul dintre FP și Complexul Energetic Oltenia privind participarea Complexului la capitalul Hidro Tarnița cu 2 milioane euro.

La începutul lunii iulie, Tribunalul București a luat aceeași decizie în procesul dintre FP și Hidroelectrica privind participarea companiei de stat aflate în prezent în insolvență la capitalul HVDCC România-Turcia cu 2 milioane euro.

Instanțele românești de judecată au cerut Curții de Justiție a UE să decidă dacă participarea societăților de stat la capitalul companiei de proiect pentru hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești "reprezintă ajutor de stat pentru producătorii de energie eoliană și fotovoltaică, în condițiile în care scopul declarat al proiectului este acela de a asigura condițiile optime pentru instalarea unei puteri mai mari în centralele care produc aceste tipuri de energie".

În ceea ce privește proiectul cablului electric submarin România-Turcia, CJUE va trebui să decidă și dacă participarea unui producător de energie controlat de stat la capitalul companiei mixte înființate pentru acest proiect încalcă principiul separației dintre activitățile de producție și transport al energiei electrice, statuat de legislația UE.

Energie regenerabilă stocată sau exportată

Guvernul justifică ambele proiecte prin necesitatea asigurării securității în funcționare a sistemului energetic național, în condițiile majorării masive în ultimii ani a producției intermitente de energie din surse regenerabile.

Astfel, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița ar permite stocarea energiei electrice produse în perioadele de consum redus (prin funcționarea în regim de pompaj, cu acumularea apei în rezervorul superior) și redarea acesteia în sistemul energetic național, în perioadele de consum maxim (prin funcționarea în regim de turbinare, cu evacuarea apei în rezervorul inferior). În acest fel se va face echilibrarea sistemului energetic național, afectat de ponderea mare a surselor intermitente regenerabile de energie în mixul energetic.

Cablul electric submarin România-Turcia ar permite facilitarea comerțului cu energie electrică între cele două țări, în principal pentru satisfacerea nevoilor în creștere de consum de electricitate din Turcia, precum și pentru valorificarea potențialului de producție pentru export din România, aflat în creștere semnificativă ca urmare a boom-ului eolian din Dobrogea. 

Încă din 2011, Transelectrica avertiza că, din cauza consumului redus și a capacității mari de producție, în special din surse eoliene, există un excedent de energie în Dobrogea, care amenință să dezechilibreze sistemul energetic național și că, din acest motiv, este necesară construirea cablului submarin România-Turcia.

Companii chineze

Guvernul a început deja discuțiile cu cinci consorții de companii chineze pentru construcția hidrocentralei de la Tarnița, un proiect datând din perioada lui Nicolae Ceaușescu și care necesită investiții evaluate la un total de 1,1 miliarde euro.

Lucrările la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești ar trebui, conform proiectului, să înceapă în prima parte a anului viitor și să fie încheiate într-un interval de 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare și peste 4.000 de locuri de muncă.

"La Tarnița-Lăpuștești suntem într-o fază incipientă, iar în curând va începe și proiectul", a declarat, luni, ministrul Energiei, Andrei Gerea, la ceremonia semnării memorandumului de înțelegere între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation pentru proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă..

În luna august a anului trecut, Guvernul a aprobat mai multe facilități pentru compania care va opera hidrocentrala de la Tarnița, respectiv neplata taxei de cogenerare, a achiziției de certificate verzi, a tarifului pentru transportul energiei, a tarifului pentru serviciul de sistem, a apei utilizate în procesul de producție a electricității, a taxelor pentru terenurile scoase din circuitul agricol și din fondul forestier național, ajutoare de stat pentru care trebuie însă obținut acordul Comisiei Europene.

Discuțiile datează din 2006

Discuțiile dintre România și Turcia privind cablul de transport al electricității au început în 2006. La acea dată, investiția era evaluată la 400-500 milioane de euro.

Proiectul trenează de ani buni, printre altele din cauza opoziției opoziției guvernului bulgar, care nu dorește ca România să concureze Bulgaria la vânzarea de curent electric către Turcia. Cablul submarin ar urma să tranziteze apele teritoriale ale Bulgariei, din acest motiv fiind nevoie de acordul executivului de la Sofia.

În februarie anul acesta, Guvernul a aprobat un memorandum în baza căruia Transelectrica și firma italiană Prysmian PowerLink vor forma o echipă de experți și specialiști care să elaboreze studii și analize ale implicațiilor tehnice, comerciale, financiare și juridice aferente finanțării și construirii cablului submarin de transport electricitate între România și Turcia.

În aprilie, reședintele Klaus Iohannis a spus, răspunzând unei întrebări a presei adresate cu ocazia declarației comune susținute alături de omologul său turc Recep Tayyip Erdoğan, că a abordat în discuțiile cu președintele Turciei subiectul cablului electric România-Turcia, însă l-a rugat pe omologul său să se mai aștepte cu proiectul până la concluziile noului studiu de fezabilitate. În replică, președintele turc a declarat că Turcia discută despre importuri de energie și cu România, și cu Bulgaria, urmând să aleagă cea mai bună ofertă.

viewscnt
Afla mai multe despre
tarnita lapustesti
hidrocentrala tarnita
cablul electric submarin romania-turcia
fondul proprietatea
nuclearelectrica
hidroelectrica