Statutul conferă derogări de la legislația de mediu și cea a exproprierilor, care accelerează procedurile de autorizare.
A fost aprobat și amplasamentul proiectului, care este implementat de Transelectrica, operatorul sistemului energetic național.
Traseul românesc al liniei va avea o lungime totală de peste 93 de kilometri, cu 302 stâlpi, urmând să străbată teritoriile a 17 localități: Suceava, Ipotești, Bosanci, Salcea, Dumbrăveni și Verești din județul Suceava, respectiv Vlădeni, Corni, Curtești, Bălușeni, Blîndești, Gorbănești, Trușești, Sulița, Albești, Romînești și Santa Mare din județul Botoșani.
În vederea construirii liniei, vor fi expropriate terenuri private în suprafață însumată de circa 2,3 hectare.
Suma totală alocată despăgubirilor se ridică la 185.251 lei și va fi asigurată de la bugetul de stat, prin Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Exproprierea propriu-zisă va fi făcută de Transelectrica, care va efectua și plata despăgubirilor.
Cel mai recent deviz oficial de lucrări al proiectului prevede o investiție totală estimată la peste 414 milioane lei, cu tot cu TVA.
Durata de execuție este estimată la 4 ani și 4 luni.
Proiectul are acord de mediu ce datează din 2013.
Anul trecut, Transelectrica a semnat un contract în valoare de 133,4 milioane lei plus TVA pentru secțiunea românească a liniei, cu cei de la Electromontaj, în urma unei licitații inițiate în 2024.
Guvernul arată că LEA 400 kV Suceava - Bălți este un obiectiv de importanță strategică, realizând întregirea inelului național de 400 kV al rețelei electrice de transport al energiei electrice din zona de nord – est a României.
″Importanța strategică a acestui proiect rezidă nu numai din perspectiva celor două sisteme energetice naționale, dar și din perspectiva sistemului energetic european, asupra căruia actualul context internațional exercită o presiune semnificativă, necesitând acțiuni de consolidare în vederea asigurării alimentării cu energie electrică.
Proiectul asigură securitatea energetică a Republicii Moldova prin intermediul diversificării surselor de aprovizionare, urmărind crearea premiselor integrării sale în piața unică europeană de energie și, in acest context, exprimând voința politică comună pentru examinarea soluțiilor posibile și realizarea proiectelor necesare schimbului de energie pe termen lung dintre România și Republica Moldova″, se menționează în nota de fundamentare.
Potrivit sursei citate, proiectul de interconectare va aduce beneficii importante sectoarelor de electricitate, inclusiv: - crearea premiselor dezvoltării producției de energie electrică din surse regenerabile din ambele state, prin dezvoltarea infrastructurii energetice necesare integrării energiei regenerabile în sistemele energetice naționale - extinderea pieței de energie electrice la nivelul UE și reducerea blocajelor în infrastructura energetică, printr-o flexibilitate și o sustenabilitate mai ridicată celor două sisteme energetice - siguranța alimentării cu energie electrică, prin creșterea interoperabilității și a operării coordonate a celor două sisteme energetice și prin diversificarea surselor.
″Prin realizarea acestei investiții, se răspunde inclusiv la unul din obiectivele primordiale ale politicii energetice promovate de Uniunea Europeană, respectiv dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Realizarea liniei facilitează integrarea centralelor electrice eoliene ce urmează a fi construite în următorii ani în Moldova, fără a afecta buna funcționare a sistemului energetic național (SEN). Trebuie subliniat de asemenea efectul privind creșterea posibilităților de dezvoltare locale prin asigurarea unei căi alternative de alimentare a zonelor deficitare de energie electrică, din nordul Moldovei″, mai notează Executivul.
În ianuarie anul acesta, după o avarie gravă, ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, a declarat că ″incidentul (...) arată cât de importante sunt interconexiunile cu România la care lucrăm în prezent, Bălți - Suceava, Strașeni - Gutinaș și Vulcănești - Chișinău″.
