Deschideți buzunarele! Oficial guvernamental vă anunță deja: Vom avea prețuri foarte mari la electricitate

Sistemul Energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți, însă trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

CITEȘTE ȘI FOTO Cel mai mare șantier de infrastructură medicală din România. Peste 600 de muncitori lucrează la Spitalul Regional de Urgență Craiova. Va avea și un heliport destinat inclusiv elicopterului Black Hawk S70

"Încă avem Reactoarele 1 și 2, de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a crește prețul la electricitate în lunile următoare și care, evident, se adaugă în situații generale din Europa, ce arată prețul foarte ridicat la gaze.

Săptămâna trecută când am fost la Reuniunea Informală a miniștrilor Energiei, am reprezentat România la Dublin, iar chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. Nu avem încă direcția definitivă, dar, evident, unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți", a spus Bușoi.

Demnitarul a menționat, totodată, că întreaga discuție este "cum depășim această criză și cum reușim să generăm prețuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi și marii furnizori".

CITEȘTE ȘI Symfonia Group își consolidează afacerile din România sub o structură unificată de management - operațiune finalizată

"Am finalizat cu succes PNRR-ul. Vorbim de peste 800 milioane de euro care au fost absorbiți de sistemul energetic. Nu e o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri - la Arad și Constanța - care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă și termoficarea în aceste două importante municipii, patru capacități de producție de hidrogen. (...) Suntem pe finalul implementării Fondului de Modernizare ca și timing, să spunem, 2020-2030. Suntem în 2026, iar dintre cele 12 miliarde, avem în jur de 10 miliarde deja angajate în diverse proiecte (...)

În opinia mea, ar trebui să fie focus și pentru următorul cadru financiar multianual, viitorul Politicii de Coeziune și ceea ce România va putea să investească în energie dintre cele 60 sau poate 65 de miliarde din perioada 2028-2034. Digitalizarea, soluțiile cyber, continuarea proiectelor de tip CfD (Contracte pentru Diferență, n.r.) pentru energiile regenerabile vor fi alte direcții de acțiune", a susținut Cristian Bușoi.

România fără energie nucleară, vești proaste: A fost prelungită cu încă o lună posibilitatea ca marilor consumatori industriali să li se limiteze consumul

Guvernul a decis prelungirea cu încă o lună, până pe 31 octombrie, a măsurii prin care Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, poate limita consumul de energie electrică al marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie ale României, în caz de criză pe piața de profil, în condițiile opririi ambelor reactoare ale centralei nucleare Cernavodă, din cauza secetei, care a afectat alimentarea lor cu apă de răcire.

Măsura a fost adoptată inițial prin hotărâre de guvern pe 7 august, cu valabilitate până la 31 august și prelungită ulterior până la 30 septembrie, iar acum a fost aprobată o nouă prelungire, până pe 31 octombrie, mișcare anunțată anterior de Profit.ro ca fiind pregătită:

″Art. 1. – Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A., în calitate de operator de transport și de sistem în domeniul energiei electrice, poate pune în aplicare următoarele măsuri de siguranță de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și pâna la data de 31 octombrie 2026, în cazul materializării situației de criză pe piața de energie și în situația în care  este amenințată siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori integritatea Sistemului Electroenergetic Național, în următoarea ordine de prioritate:
a) creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora, după caz;
b) pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național;
c) reducerea /anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export;
d) reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export;
e) limitarea în tranșe a consumului de energie electrică în condiții stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, pe tranșe, în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, potrivit prevederilor din anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A. stabilește necesitatea și momentul aplicării efective a măsurilor prevăzute la art. 1, cu informarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și a Ministerului Energiei, în calitate de minister de resort.
(2) Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A. are obligația anunțării participanților la piața de energie electrică, cu cel puțin 24 de ore înainte, despre aplicarea efectivă a măsurilor prevăzute la art. 1.

*) Anexa se comunică părților interesate″.

CITEȘTE ȘI Conflict major și tensiune maximă la VW: conducerea vrea să rezilieze contractele colective de muncă

Conform notei de fundamentare, pentru luna octombrie se estimează că, la vârful de sarcină de seară, consumul de energie electrică al României poate ajunge la valori de până la 8.000 MW.

″Totodată, prognozele privind regimul pluviometric în special din prima jumătate a lunii octombrie prezintă o continuare a deficitului creat de perioada anterioară de secetă prelungită. În aceste condiții, estimăm că perioada de revenire a nivelului de hidraulicitate la valori care să permită creșterea producției în centralele hidroelectrice, respectiv reluarea funcționării grupurilor generatoare din centrala nuclearoelectrică se va extinde cel puțin pentru prima jumătate a lunii octombrie.

Prognozele pentru prima jumătate a lunii octombrie 2026 indică, de asemenea, posibilitatea unor perioade cu nebulozitate mai ridicată, care vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în SEN, suplimentar efectului dat de scurtarea perioadei diurne a zilelor. Prognoza debitului Dunării la intrare în tară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la CNE Cernavodă, în luna octombrie 2026. Din acest motiv, considerăm că se impune reevaluarea măsurilor tehnice care ar putea să conducă la creșterea nivelului în bazinul de apă de răcire al CNE Cernavodă.

Adăugăm, în context, faptul că hidraulicitatea pe râurile din țară este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidroelectrice, cât și asupra perspectivei de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă, în perioada următoare″, se menționează în documentul citat.

CITEȘTE ȘI De mâine vine taxa de drum pe care o vei plăti în funcție de câți kilometri mergi și cât poluezi. Cum va fi aplicată

Acolo se mai notează că, la finele lunii septembrie 2026, situația energetică la nivelul SEN prezintă un nivel redus al adecvanței, după cum urmează:

- grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare;

- conform prognozei de vânt, producția de energie eoliană în următoarea săptămână va fi destul de ridicată, cu un maxim de 2.500 MW și un minim de 600 MW. În prima decadă a lunii octombrie 2026 sunt așteptate valori mai scăzute, cu un maxim de 1.000 MW și un minim de 600 MW, sub rezerva unui grad ridicat de relativitate a acestor prognoze;

- producția fotovoltaică are o prognoză defavorabilă în perioada următoare cu maxime de sub 2.800 MW, fiind așteptată o scădere a acesteia în prima decadă a lunii octombrie 2026, dar și în continuare, ca urmare a scăderii treptate a perioadei de radiație solară;

- situația centralelor nucleare din regiune este următoarea: în Ungaria, la centrala nuclearoelectrică de la Paks, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 19.09.2026 ÷ 10.10.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 500 MW. În condițiile prezentate mai sus, vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (18:00 – 22:00) și limitarea posibilităților de import, cauzată de o criză regională de energie.

CITEȘTE ȘI FOTO „Cel mai scump viraj la stânga”, lansat de Oprescu și Firea. Conexiunea Pasajul Ciurel cu Centura București, aprobată acum

″În condițiile prezentate mai sus, apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave.

În plus, se ajunge la imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică.

Ministerul Energiei, care are calitatea de autoritate competentă pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică și stabilirea strategiei politicilor energetice, a elaborat Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice, în conformitate cu prevederile art. 11 și art. 12 precum și modelul din Anexa la Regulamentul (UE) 2019/941.

CITEȘTE ȘI FOTO Fabrica Coca-Cola din Poiana Negrii, una dintre cele mai complexe dintre cele 16 unități de îmbuteliere ape naturale minerale și a treia ca volum îmbuteliat din grup. Recomandare pentru consumatori: La asta m-aș uita la orice apă pe care o beau

Concluziile analizei realizate la nivelul Ministerului Energiei au evidențiat următoarele:

- Analiza coroborată a prognozei oficiale pe termen scurt și a evaluării probabilistice pentru intervalul 28.09–31.10.2026 indică menținerea unui regim hidrologic deficitar la intrarea Dunării în țară, respectiv la Baziaș, cu o scădere de la circa 1.450 m³/s la sfârșitul lunii septembrie către valori de ordinul 1.185–1.200 m³/s în scenariul median, în intervalul 10–13.10.2026, urmată de o recuperare lentă.

- Prin propagarea acestui semnal hidrologic pe sectorul românesc și ținând seama de caracterul de tranzit al debitelor prin Porțile de Fier, cotele la Cernavodă se mențin într-o zonă de vulnerabilitate ridicată, cu o fereastră critică probabilă în intervalul 15– 22.10.2026 și cu apropierea, respectiv depășirea în scenariile nefavorabile, a pragului de (–262) cm. În scenariul median, minimul se situează în proximitatea valorii de (–261) - (–262) cm, ceea ce confirmă persistența riscului operațional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii.

- Existența unui risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile a SEN; în aceasta situație pot apărea consecințe economice și sociale grave.

- Riscul unui dezechilibru al sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit, a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică″, se mai afirmă în nota de fundamentare.