Două firme la care Mihai Cristian Ciolacu, indicat public ca fiind nepotul premierului PSD Marcel Ciolacu, deține câte 50% din capital, iar la una are și calitatea de administrator, se află pe cea mai recentă listă oficială cu companii cărora li s-a aprobat de către Ministerul Energiei acordarea de finanțări nerambursabile europene, printr-o schemă de ajutor de stat de sprijinire a investițiilor în capacități noi de producție de energie eoliană și solară din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Pe lista cu finanțări aprobate, analizată de Profit.ro, mai apare o firmă la care un fost europarlamentar PDL are 23% din capital, precum și două societăți la care soția unui membru PNL de Consiliu Județean deține câte 50%.
Printre companiile cu brand care au primit aprobare se numără producătorul de ciment Romcim, producătorul de panouri din lemn Yildiz Entegre, operatorul de deșeuri REMAT București Sud, procesatorul de carne Unicarm, TeraPlast, producătorul de componente din aluminiu Universal Alloy Corporation Europe, producătorul de baterii Rombat, Vrancart, Șantierul Naval Constanța, Silcotub, Domino’s Pizza sau Antibiotice SA.
Alte nume mari, precum Automobile Dacia, Liberty Galați, Kronospan sau OMV Petrom, figurează cu proiecte aflate încă în evaluare.
Mihai Cristian Ciolacu deține câte 50% din părțile sociale ale companiilor Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL din Buzău, restul fiind în posesia Adrianei-Denisa Sandu. El este administrator la prima dintre societăți, cealaltă fiind condusă de Liviu-Florin Bucur, deținătorul publicației locale Opinia Buzău, conform termene.ro.
Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL apar cu mențiunea ″Notă de aprobare transmisă - precontractare″ pe cea mai recentă listă cu stadiul de analiză al proiectelor depuse în cadrul apelului PNRR/2022/C6/M ENERGIE/I1./Lansarea unei proceduri de ofertare pentru proiecte de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară), apel competitiv.
Ambele societăți au fost înființate în aprilie 2022, la puțin timp de la lansarea oficială a apelului de proiecte. Termenul-limită inițial de depunere a proiectelor fusese 31 mai 2022, acesta fiind prelungit ulterior succesiv prin ordine de ministru, mai întâi până pe 15 iunie 2022, iar ulterior până pe 22 iunie 2022.
În listă, datată 3 august 2023, proiectele celor două societăți, aprobate pentru finanțare, sunt descrise cu sintagma ″Creare capacitate nouă de producere energie electrică″.
Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL au primit în martie anul acesta, de la Transelectrica, avize de racordare pentru două proiecte de construire de parcuri fotovoltaice în comuna Stâlpu din județul Buzău, cu putere instalată însumată de peste 84 MW – CEF Stâlpu 1 (37,273 MW) și CEF Stâlpu 2 (47,114 MW). În documentațiile PUZ ale proiectelor, sunt menționate puteri instalate de 38 și 48 MW ale parcurilor (cu totul 86 MW). Acestea sunt gândite să aibă și instalații de stocare în baterii a energiei, de 27 și 19 MW (în total 46 MW).
Data estimată de punere în funcțiune a celor 2 parcuri fotovoltaice este 31 decembrie 2025. Pentru racordarea lor la rețeaua electrică de transport este nevoie de întărirea acesteia, prin trecerea la tensiunea de 400 kV a stației de transformare 220/110/20 kV Stâlpu, investiție a Transelectrica preconizată a fi finalizată în 2025.
Terenurile amplasamentelor celor două proiecte, aflate în proprietatea companiilor dezvoltatoare, au o suprafață totală de circa 90 de hectare. Primăria comunei buzoiene Stâlpu a emis certificate de urbanism pentru PUZ-urile proiectelor în mai 2022, la circa o lună după înființarea firmelor, iar Consiliul Județean Buzău a dat avize de oportunitate în iulie anul trecut.
Legislația schemei de sprijin PNRR prevede un ajutor de stat în valoare maximă de 15 milioane euro/întreprindere/proiect, astfel că cele două firme pot primi în total cel mult 30 milioane euro nerambursabili. Beneficiarii trebuie să dovedească că dispun de fonduri pentru cofinanțare, adică pentru asigurarea diferenței dintre valoarea totală a investițiilor propuse și sprijinul primit de la stat.
În declarațiile sale de avere din 2022 și 2023, șeful Guvernului coaliției PSD-PNL, Marcel Ciolacu, menționează un împrumut de 490.000 lei acordat în nume personal lui Mihai Cristian Ciolacu. Acesta a fost consilier la cabinetul ministrului PSD al Fondurilor Europene din Guvernele Ponta, Eugen Teodorovici, în perioada 2013-2015.
Nepotul prim-ministrului este în prezent acționar și/sau administrator la mai multe firme. Firma cu cea mai semnificativă activitate din punct de vedere financiar este compania de comerț cu medicamente Nicomart Prim Team SRL, controlată de Marcos Provit SA (60%), la care Mihai Cristian Ciolacu are 40% din capital și statut de administrator și care a terminat anul trecut cu rulaj de peste 8,6 milioane lei și profit net de circa 35.000 lei. El mai este asociat și administrator unic la societatea de contractare temporară de personal ADR Partner Oil SRL, cu cifră de afaceri de peste 2 milioane lei și profit net de sub 2.000 de lei în 2022.
La rândul său, partenera de afaceri a lui Mihai Cristian Ciolacu la cei doi dezvoltatori de proiecte regenerabile, Adriana-Denisa Sandu, mai controlează ca asociat, printre altele, compania imobiliară Ilfoveana SA, listată la BVB până în 2015 (profit net de 2,6 milioane lei la venituri totale de 4,7 milioane lei în 2022), societatea de transporturi rutiere de marfă Agrotransport Buzău SA (profit net de peste 1 milion de lei la venituri totale de 1,4 milioane lei anul trecut) și firma de producție de cereale Ro-Swiss Exploatațiile Agricole SRL (profit net de 21.000 lei la venituri totale de 356.000 lei în 2022).
Pe lista cu finanțări PNRR aprobate de Ministerul Energiei mai apare firma Modac Power SRL, la care fostul europarlamentar PDL Petru Luhan are 23% din capital, cu un proiect de parc solar de 22 MW în comuna Horia din județul Arad.
De asemenea, apar două firme la care Steluța Cîrligea, soția membrului PNL al Consiliului Județean Brăila Florin-Eugen Cîrligea, deține câte 50% din părțile sociale, la una fiind și administrator. Cele 2 societăți (San Stella Energy SRL și Electrosteff Energy SRL) s-au calificat cu 2 proiecte de parcuri fotovoltaice în comuna brăileană Grădiștea, cu putere instalată însumată de circa 6 MW.
″Astăzi am semnat primele 12 contracte pentru investiția 1 din PNRR, care vizează capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, eoliană și solară. Avem un buget total care depășește jumătate de miliard de euro. Pentru că am primit foarte multe aplicații, vom continua procesarea și evaluarea lor, în ordinea rezultată după evaluarea tehnico-financiară. Vom semna contractele pe măsură ce aceste etape se finalizează pentru fiecare aplicant în parte″, anunța public, pe 8 august, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, fără să precizeze ce companii au încheiat contracte de finanțare prin PNRR cu ministerul.
În total, 63 de firme cu proiecte regenerabile de peste 1 MW și 103 societăți cu proiecte între 0,2 și 1 MW primiseră până pe 3 august aprobare pentru finanțare prin PNRR, aflându-se în etapa precontractării. Listele cu stadiile de evaluare ale tuturor proiectelor depuse pot fi consultate aici și aici.
Printre companiile care au primit aprobare se numără producătorul de ciment Romcim, producătorul de panouri din lemn Yildiz Entegre, operatorul de deșeuri REMAT București Sud, procesatorul de carne Unicarm, TeraPlast, producătorul de componente din aluminiu Universal Alloy Corporation Europe, producătorul de baterii Rombat, Vrancart, Șantierul Naval Constanța, Silcotub, Domino’s Pizza sau Antibiotice SA.
Alte nume mari, precum Automobile Dacia (prin TotalEnergies), Liberty Galați, Kronospan sau OMV Petrom, figurează cu proiecte aflate încă în evaluare.
Cele mai multe dintre proiectele respinse aparțin unor dezvoltatori și operatori de mari centre comerciale (mall-uri), în această situație fiind însă și companii cum ar fi Holcim, NEPI, Aquatim, Nova Power&Gas sau Energia Mileniului III.
