Administratorul judiciar al Getica 95 Com, cel mai mare furnizor de energie electrică de pe piața concurențială românească, controlat și condus de omul de afaceri buzoian Viorel Tudose, intrat recent în insolvență, a notificat operatorul de stat al porturilor maritime românești de la Marea Neagră, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța - cu care a încheiat un contract de furnizare în aprilie, în urma unei licitații derulate la Bursa Română de Mărfuri (BRM) în condițiile legislației achizițiilor publice, la un preț de bază al energiei de 269,20 lei/MWh - că denunță unilateral contractul începând cu 16 august 2021, potrivit documentelor oficiale analizate de Profit.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Contractul are o valoare totală de 32 milioane lei, la prețul actual.
Legea insolvenței prevede că, "În vederea creșterii la maximum a valorii averii debitorului, într-un termen de prescripție de 3 luni de la data deschiderii procedurii, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate să denunțe orice contract, închirierile neexpirate, alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu au fost executate în totalitate ori substanțial de către toate părțile implicate".
Concomitent, Getica a propus CNAPM un nou preț, care să se raporteze la cotația angro de închidere a Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) de pe platforma OPCOM, respectiv de peste 450 lei/MWh la jumătatea lunii iulie, similar cu cel practicat atunci de furnizorii de ultimă instanță (FUI), ceea ce înseamnă o scumpire cu circa 67% față de prețul din contractul denunțat.
CNAPM, care administrează porturile Constanța, Midia și Mangalia, a refuzat denunțarea și propunerea de majorare a prețului, susținând că acestea sunt ilegale și arătând că înțelegerea dintre părți, semnată în aprilie după o licitație BRM bazată pe legea achizițiilor publice, prevede că "Prețul de bază al energiei electrice cuprins în prețul de contract este ferm pe toată durata contractului și nu poate fi modificat".
În consecință, operatorul portuar a dat în judecată Getica 95 Com și a solicitat anularea măsurii de denunțare unilaterală a contractului luată de administratorul judiciar al furnizorului de energie, procesul fiind în prezent pe rol. Ca măsură provizorie de urgență, CNAPM a cerut suspendarea provizorie a denunțării, până la judecarea speței pe fond, cerere care însă i-a fost refuzată de instanță pe 29 iulie.
"Oferta Getica 95 Com SRL încalcă în mod flagrant prevederile contractului de achiziție publică nr. 18302/15.04.2021, legislația achizițiilor publice și regulile Bursei Române de Mărfuri. (…) Oferta Getica 95 Com SRL nu îndeplinește niciuna din condițiile prevăzute de Legea 99/2016 pentru modificarea contractului (…). Autoritatea contractantă a achiziționat energia electrică prin Bursa de Mărfuri, așadar se așteaptă, în mod legitim, ca produsele cumpărate în acest mod să fie și livrate conform înțelegerii, drept pentru care nu se poate pune în discuție apariția unor circumstanțe ce nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă, ci dimpotrivă, există o culpă evidentă a societății Getica în îndeplinirea obligațiilor asumate. Modificarea afectează în mod evident caracterul general al contractului, devenind excesiv de oneroasă pentru autoritatea contractantă și oricum cu efecte grave asupra întregii activități portuare", a susținut CNAPM în instanță.
Pe lista entităților de stat care au contracte de furnizare de energie încheiate cu Getica 95 Com se mai numără serviciile de informații, Camera Deputaților, Curtea de Conturi, Metrorex, Societatea Națională de Radiocomunicații sau Municipiul București (iluminatul stradal).
"Această măsură afectează în mod grav activitatea portuară (sistemele informatice critice pentru economia națională privind securitatea portuară și a navelor, activitățile militare, activitățile instituțiilor publice (autorități vamale, Poliție de Frontieră, Poliție Transporturi, DSP, DSVSA, Autoritatea Navală Română), transportul de mărfuri, producătorii interni care se bazează pe materii prime din import, prețurile de consum la utilizatorii finali și exporturile României (containerizate, autoRoRo, vrac, mărfuri generale). (…) pericolul iminent rezidă în cumpărarea intempestivă a energiei electrice de către CNAPM SA începând din data de 16.08.2021, la prețuri mult mai mari decât cele actuale, energie electrică refacturată tuturor entităților specificate, cu efecte devastatoare și ireversibile asupra activității portuare, lanțurilor de transport mărfuri, creșterea prețurilor de transport al mărfurilor de import și export pe piața românească, cu consecința creșterii prețurilor de consum pentru utilizatorii finali", a mai afirmat operatorul portuar.
Getica 95 s-a numărat printre furnizorii cu cele mai atractive oferte pe piața concurențială. Numai că, între timp, prețurile energiei electrice pe piața angro au explodat.
Astfel, documentele de la instanță mai arată că, după primele 3 luni ale anului, când prețul mediu angro (în special cel din martie 2021) pe PZU a fost cel mai mare din ultimii 5 ani, iar Getica a fost nevoită să cumpere energie din piață la prețuri ce depășeau mediile anuale din perioada 2018-2020, situație cu totul atipică, băncile finanțatoare au intrat în alertă și și-au retras liniile de credit, ceea ce a accentuat stresul financiar al furnizorului.
"(…) prognozele din ultimii zece ani arată că, pentru trimestrul unu și trimestrul doi al unui an calendaristic, de obicei, prețul cu care debitoarea achiziționa energia electrică se situa sub medie. Or, în anul 2021, acest preț s-a situat peste medie față de prețul cu care debitoarea a achiziționat energia electrică în anii 2018-2020. (…) în considerarea acestei volatilități a pieței de energie electrică, trei instituții bancare au notificat aproape concomitent societatea debitoare cu privire la oprirea finanțărilor (…). (…) la data de 24 aprilie 2021, Intesa Sanpaolo Bank a notificat societatea debitoare cu privire la oprirea punerii la dispoziție a facilității de credit în valoare de 24.000.000 lei și la data de 2 iunie 2021 Banca Transilvania SA și OTP Bank au retras unilateral finanțarea în sumă de 10.000.000 lei și 25.000.000 lei. (…) diferența de preț cu care s-a achiziționat energie din piața pentru ziua următoare a dus la pierderi în sumă de 71.780.000 lei (în primele 5 luni din 2021 – n.r.), iar retragerea finanțărilor din partea Intesa Sanpaolo Bank, Banca Transilvania SA și OTP Bank a dus la o reducere a fluxului de numerar cu 59.000.000 lei. Apreciază că toți acești factori, care au relevanță în soluționarea cererii de deschidere a procedurii de insolvență formulate de către debitoare, au dus la imposibilitatea de a plăti operatorul de transport și sistem Transelectrica și cei șase operatori de distribuție, ceea ce va duce, în scurt timp, la rezilierea contractelor de transport și de distribuție, contracte fără de care debitoarea nu mai poate activa pe piața de energie, astfel încât riscă ridicarea dreptului de a participa la această piață. (…) se înregistrează zilnic un deficit de cash flow de 5.000.000 lei din cauza faptului că debitoarea este nevoită să facă plăți zilnic, având în vedere specificul pieței pe care activează, și anume piața de energie, în baza contractelor încheiate și a prevederilor legale, plăți care sunt obligatorii. (…) în același timp, debitoarea înregistrează întârzieri la încasarea creanțelor de la proprii clienți (…)", a arătat Getica în cererea sa de intrare în insolvență, aprobată de Tribunalul Buzău pe 30 iunie.
La acel moment, potrivit sursei citate, Getica 95 Com înregistra datorii de aproape 170 milioane lei și avea în conturi circa 45 milioane lei.
Compania a indicat și prevederea legală introdusă anul trecut ca urmare a pandemiei COVID-19, prin care a fost interzisă deconectarea sau debranșarea consumatorilor de energie electrică și gaze naturale pe perioada stării de alertă și pe care Guvernul a promis că o va abroga, după ce a și fost dat în judecată din acest motiv de către unii furnizori. Industria de profil s-a plâns că măsura a dus la acumularea de restanțe la plata facturilor de consum în valoare de aproape un sfert de miliard de lei.
Foarte recent, Guvernul a abrogat prevederea, dând liber la deconectarea rău-platnicilor.
"(…) multe dintre întârzierile la plata facturilor de energie electrică sunt cauzate de legislația lacunară, care nu permite furnizorului stoparea pierderilor. În fapt, (…) furnizorii nu pot rezilia contractele fără a urma succesiv următorii pași: a. transmiterea unui preaviz cu minim 5 zile lucrătoare înainte de efectuarea deconectării; b. întreruperea alimentării cu energie electrică, prin înaintarea unui ordin de deconectare către operatorul de distribuție; c. transmiterea unei notificări de reziliere clientului; d. rezilierea contractului. Aceasta procedură se oprește la pasul b., deoarece prevederile art. 72 din OUG nr. 70/2020, cu modificările și completările ulterioare, impun operatorului de distribuție asigurarea continuității în alimentarea cu energie electrică și amânarea aplicării oricărei măsuri contrare, până la încetarea stării de alertă. Această stare de fapt pune furnizorii de energie electrică în situația de a fi amânați la plată mult peste termenele contractuale. (Legislația în vigoare – n.r.) nu oferă în schimb nicio protecție furnizorului de energie electrică, astfel că acesta înregistrează diminuări ale fluxului de numerar lună de lună", a mai arătat Getica.
Getica 95 era cel mai important furnizor de energie de pe piața concurențială la începutul acestui an, cu o cotă de piață de 12,15% în luna ianuarie, cu mai mult de un procent în plus față de principalii săi concurenți: Electrica Furnizare (9,95%), Enel Energie (9,37%) și Enel Energie Muntenia (9,35%) și cu aproape 5 procente peste E.ON Energie (7,47%) sau CEZ vânzare (6,84%). În ultimul an, furnizorul a urcat de la o cotă de piață de 7,9% la una de 12,15%, ascensiunea suprapunându-se cu procesul de liberalizare a pieței de electricitate, din decembrie 2020 și ianuarie 2021.
Compania a avut, în 2020, afaceri aproape triple comparativ cu anul precedent, de 1,5 miliarde lei, și un profit net în creștere asemănătoare, de 81,5 milioane lei, dar și datoriile au crescut puternic, de la 155,6 milioane lei la 267,1 milioane lei, fără să existe restanțe către ANAF.
Într-un comunicat de presă emis la scurt timp de la depunerea cererii de insolvență, Getica a precizat că scopul companiei este acela de continuare a activității la aceeași calitate oferită și la aceiași parametri.
“Neîncasarea facturilor de la clienți, majorarea prețurilor din piață de energie, lipsa unei legislații stimulative, la care s-a adăugat retragerea unor finanțări bancare au determinat Getică 95 Com să ceară protecția prin legea 85/2014. De asemenea, odată cu majorarea prețurilor internăționale la cărbune, gaze naturale și petrol, au crescut și prețurile pe piața internă ceea ce a condus la o criză în piață de energie. În plus, prețul certificatelor de carbon s-a dublat în prezent față de cel de anul trecut (de la circa 20 euro/certificat în iunie 2020, în prezent un certificat CO2 se tranzacționează cu peste 50 euro)”, se preciza în comunicat.
