Fondul Proprietatea cere amânarea înțelegerii cu chinezii pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Fondul Proprietatea cere amânarea înțelegerii cu chinezii pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă
scris 7 oct 2015

Fondul Proprietatea a cerut completarea ordinii de zi a AGA de la Nuclearelectrica, convocată în data de 22 octombrie, cu o propunere de amânare a semnării înțelegerii cu compania chineză China General Nuclear Power privind construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala atomo-electrică de la Cernavodă.

Astfel, Fondul Proprietatea, care deține 9,1% din acțiunile Nuclearelectrica, solicită completarea ordinii de azi a AGA cu punctul "Aprobarea amânării încheierii Memorandumului de Înțelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă până la data aprobării strategiei energetice naționale de către Guvernul României".

Pe ordinea de zi a respectivei AGA se află deja aprobarea Memorandumului de Înțelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă.

Fondul Proprietatea se află deja în litigiu cu Nuclearelectrica în altă speță. Fondul a reclamat, anul trecut, la Tribunalul București, o decizie a AGA Nuclearelectrica, dominată de Ministerul Energiei ca acționar majoritar, cu 82,42% din acțiuni. Decizia privea majorarea capitalului social al societății cu suma de peste 239 milioane lei, reprezentând valoarea alocațiilor bugetare aferente perioadei 2006-2009 pentru realizarea reactorului 2 și pentru finanțarea lucrărilor la unitățile 3-5 de la Cernavodă.

Se vrea semnarea memorandumului în cursul vizitei lui Ponta în China 

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat, luni, că  semnarea Memorandumului pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă ar putea avea loc luna viitoare, cu prilejul vizitei premierului Victor Ponta în China, iar construcția reactoarelor ar putea demara peste doi ani.

"Bine că am reușit să ajungem la o înțelegere pentru a semna acel Memorandum, pentru că aici a fost extraordinar de dificil. În primul rând, este o investiție extraordinar de mare și greu mai vezi astfel de investiții în perioada aceasta. Pretențiile au fost mari și de o parte și de alta, anumite bariere venite și din legislația europeană și așa mai departe. Important este că anul acesta noi l-am depășit și am agreat", a spus Andrei Gerea.

Gerea a explicat că, ulterior semnării Memorandumului, va fi necesară parcurgerea unor pași, precum pregătirea părții investiționale, construcția urmând să demareze peste doi ani.

Ministrul Gerea declara, în februarie anul acesta, că Strategia energetică a României ar putea fi gata în septembrie - octombrie 2015, dar aceasta ar fi trebuit însoțită și de o strategie de reindustrializare. Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, a prezentat la finele anului trecut o parte din proiectul strategiei energetice pentru perioada 2015-2035.

Investitorii vor rentabilitate garantată

Fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara, în decembrie anul trecut, la scurt timp după demisia din funcție, că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

Garantarea de către stat a unui anumit nivel de rentabilitate pentru investițiile masive presupuse de construirea de centrale nucleare este, în sine, ceva uzual în acest tip de proiecte. Discutabil este însă, întotdeauna, cuantumul procentual al acestui indicator. De exemplu, în 2013, statul britanic considera că rata internă de rentabilitate solicitată de francezii de la EDF pentru construirea centralei nucleare de la Hinkley, de 10%, este exagerată.

Garantarea ratei interne de rentabilitate se face prin garantarea vânzării de către investitor a curentului electric produs de centrala nucleară la prețuri care să asigure profitul respectiv, dar și prin diverse facilități fiscale și alte forme de ajutoare de stat.

Potrivit planului de administrare al Nuclearelectrica, publicat în 2013 cu ocazia listării la Bursă a companiei, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost gândit cu o rată internă de rentabilitate de 11,3%. "Proiectul reactoarelor 3 și 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privați pentru acest proiect", se afirma în documentul citat.

E nevoie de avizul CSAT

Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation vor fi obligate să obțină avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru înființarea societății mixte prin intermediul căreia să fie derulat proiectul de construcție a unităților 3 și 4 a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Obligația notificării CSAT a fost introdusă în proiectul de memorandum pentru realizarea construcției, ca etapă preliminară, după cum a relatat deja Profit.ro.

În compania mixtă, investitorul chinez va deține minimum 51% din acțiuni iar Nuclearelectrica va contribui cu cel mult două milioane euro, echivalent al unei participații de 49%, neputând în niciun moment să scadă sub 30%.

În calitate de partener local controlat de statul român, Nuclearelectrica se va ocupa de obținerea avizelor necesare proiectului. Lipsa vreunui aviz va conduce la blocarea proiectului. Firma mixtă se va transforma, după doi ani, în producător independent de energie (IPP).

Părțile își reconfirmă, prin document, angajamentul lor de a implementa proiectul în conformitate ”cu toată legislația națională și a UE”.

Proiectul construcției celor două reactoare, evaluat la 6,5 miliarde euro, a fost elaborat în 2007 și trebuia aplicat din 2010, dar Enel (Italia), CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) și GDF SUEZ (grup franco-belgian) s-au retras din compania de proiect de atunci, Energonuclear,  din cauza costului ridicat. La acest moment, investitorul chinez este singurul care se arată interesat de proiect.

viewscnt
Afla mai multe despre
nuclearelectrica
reactoarele 3 si 4 de la cernavoda
centrala nucleara cernavoda
andrei gerea
fondul proprietatea