Public Power Corporation (PPC), cea mai mare companie energetică din Grecia, la care statul elen este cel mai mare acționar, cu peste 34% din capital, și care se află în curs de preluare a principalelor operațiuni ale Enel din România, are un plan de construire de instalații de stocare prin pompaj a energiei electrice în lacuri artificiale create în cariere de suprafață de exploatare a lignitului abandonate.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
PPC a primit recent licență pentru activitatea de stocare de electricitate de la instituția de reglementare a sectorului energetic din Grecia, Energy Regulatory Authority (RAE).
Licența vizează un proiect de stocare de energie prin pompaj de apă cu putere instalată de 148 MW la un lac artificial de la o carieră de lignit din bazinul Kozani, situat în regiunea Macedonia de Vest, ale cărei termocentrale pe cărbune, cu exploatările miniere aferente, asigură circa 50% din producția de energie a țării. În zonă se află și Agios Dimitrios, cea mai mare centrală electrică din Grecia, cu putere instalată de 1.600 MW.
Acolo ar urma să fie stocată energia produsă de centralele de producție de energie regenerabilă pe care PPC vrea să le construiască în regiune, instalația fiind gândită să compenseze și să echilibreze intermitența producției acestora.
Cariera de lignit Kardia a PPC. Sursă foto: Technische Universität Berlin, https://www.tu.berlin/en/
PPC este parte a proiectului european de cercetare Atlantis, finanțat din fonduri UE, care constă în analiza fezabilității transformării carierelor miniere de suprafață închise în unități hibride de stocare a energiei electrice. La proiect mai participă gigantul energetic polonez PGE, precum și instituții de cercetare din Germania, Grecia și Polonia.
Grecia a anunțat în 2019 că intenționează să își închidă toate termocentralele pe cărbune până în 2028, însă anul trecut, pe fondul crizei energetice europene amplificate de războiul din Ucraina, premierul elen Kyriakos Mitsotakis a declarat că viteza de implementare a planului de decarbonare va fi redusă și că, pe termen scurt, producția de lignit va fi majorată cu 50% până în 2024, pentru acumularea de rezerve.
Pe de altă parte, capacitatea instalată de producție de energie regenerabilă a Greciei a depășit deja 10 GW, iar planurile oficiale de la Atena prevăd triplarea acesteia până în 2030, când ar urma să ajungă să acopere 80% din consumul național. Acest lucru creează nevoia de punere în funcțiune până atunci de instalații de stocare cu putere totală de 8,1 GW, din care 5,6 GW pe baterii și 2,5 GW prin pompaj al apei.
Însă interesul investitorilor, stimulat de subvențiile de stat disponibile, inclusiv de la UE, a depășit această cerere. În Grecia, au fost deja licențiate peste 270 de proiecte de stocare de energie, cu putere instalată de circa 17 GW, iar alte 150, însumând 3,6 GW, sunt în curs de autorizare.
