Încălzirea centralizată continuă să "sângereze". Peste 12.000 de apartamente s-au debranșat în primele 7 luni

Încălzirea centralizată continuă să "sângereze". Peste 12.000 de apartamente s-au debranșat în primele 7 luni
scris 8 sep 2016

Peste 12.000 de apartamente din întreaga țară s-au debranșat de la sistemele municipale de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) în primele 7 luni ale acestui an, alegând modalități alternative de încălzire, cum ar fi centralele de apartament, ceea ce agravează problemele deja semnificative cu care se confruntă rețelele centralizate de termoficare.

Astfel, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), la nivelul întregii țări, numărul total de apartamente racordate la SACET a scăzut cu circa 1% (12.125), de la 1.281.122 la finalul anului trecut 1.268.997 la 31 iulie 2016.

În 2015 s-au debranșat de la sistemele centralizate de încălzire din România peste 47.000 de apartamente, numărul total al celor racordate la SACET reducându-se cu 3,7%, de la 1.328.382 la finalul lui 2014 la 1.281.122 la 31 decembrie 2015.

Primele trei linii aeriene low-cost din România au transportat în primul semestru peste 4,5 milioane de pasageri CITEȘTE ȘI Primele trei linii aeriene low-cost din România au transportat în primul semestru peste 4,5 milioane de pasageri

Numărul de localități din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme centralizate de încălzire s-a redus cu 79% din 1989 până anul trecut, de la 315 la doar 67, în 2015 renunțând la încălzire centrală 3 orașe importante, respectiv Turnu Măgurele, Băile Felix și Năvodari, arată aceeași sursă. În 2009, care a fost și anul de vârf al crizei economice în România, s-au consemnat cele mai multe renunțări la sistemele de încălzire centrală, un număr de 194 localități abandonând termoficarea centralizată.

Recesiunea a dus la reducerea cu 19,4% a numărului total de apartamente din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme de încălzire centrală, de la 1.647.880 în 2008 la 1.327.608 în mai 2014, ceea ce înseamnă că 320.272 de familii s-au debranșat de la rețelele centralizate de încălzire în intervalul menționat.

Ritmul debranșărilor pare a fi scăzut anul acesta, comparativ cu 2015, însă surse din domeniu spun că acest lucru nu este o veste bună, ci mai degrabă dimpotrivă. Asta pentru că motivul temperării volumului de debranșări nu ține de îmbunătățirea performanțelor SACET-urilor și a gradului de satisfacție al clienților, ci de faptul că mulți dintre consumatorii care își permiteau din punct de vedere financiar și tehnic să iasă din sistemele centralizate și să înceapă să-și încălzească pe cont propriu locuințele au făcut-o deja.

În aceste condiții, riscul este ca "prizoniere" ale sistemelor centralizate de încălzire să rămână în special persoanele cu venituri mici, care, deși nemulțumite de serviciile regiilor locale de termoficare, nu își pot permite costurile inițiale mari ale investiției presupuse de instalarea unui sistem alternativ individual de încălzire a locuinței.

FOTO Apple lansează Watch Series 2, cu GPS integrat CITEȘTE ȘI FOTO Apple lansează Watch Series 2, cu GPS integrat

Scăderea numărului de clienți reduce încasările operatorilor SACET, respectiv capacitatea acestora de a investi în întreținerea, repararea și recondiționarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice. Astfel că cercul vicios se perpetuează: clienții se debranșează nemulțumiți de calitatea furnizării căldurii și apei calde, respectiv de întreruperile dese și lungi, iar scăderea numărului de consumatori face și mai dificilă sporirea calității serviciilor, din cauza diminuării veniturilor disponibile pentru investiții.

În aceste condiții, nu este de mirare că atât regiile de termoficare, cât și autoritățile, propun introducerea de taxe pentru deținătorii de sisteme individuale de încălzire, în primul rând centralele de apartament, pentru a bloca ritmul debranșărilor, dar și pentru a face rost de bani în plus pentru menținerea în funcțiune a SACET-urilor.

Potrivit raportului sesiunii de lucru "Eficiență energetică, energie termică și cogenerare" din cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice naționale 2016 - 2030, cu perspectiva anului 2050, raport pus în dezbatere publică de Ministerul Energiei în primăvară, în prezent, SACET-urile funcționale din România, în marea lor majoritate, se află într-o situație tehnică și economică deplorabilă, iar calitatea scăzută a serviciilor și costurile ridicate, cauzate de lipsa mentenanței și de pierderile considerabile de energie în rețelele de distribuție, au determinat un număr mare de consumatori să se debranșeze după anul 1990 și să opteze pentru surse individuale de încălzire.

"Energia termică pentru mediul urban este, în prezent, asigurată prin centrale electrice de termoficare (CET-uri) și prin sisteme centralizate de alimentare cu energie termică (SACET) în cel mult 70 de localități (ANRSC, 2015), în scădere de la 320 de localități în anul 1990, peste 250 de localități renunțând la încălzirea centralizată pe fondul pierderilor financiare mari. Sistemele funcționale sunt adesea supradimensionate, iar proiectele de termoizolare a blocurilor de apartamente reduc și mai mult consumul de agent termic. SACET-urile continuă să piardă clienți, fiind deseori în insolvență sau faliment", se afirmă în raport.

Biriș confirmă existența proiectului de modificare a Codului Fiscal, neasumat de ministru, și explică de ce a fost promovat CITEȘTE ȘI Biriș confirmă existența proiectului de modificare a Codului Fiscal, neasumat de ministru, și explică de ce a fost promovat

În documentul respectiv se propunea "introducerea în legislație a unor prevederi privind plata unei taxe de poluare pentru deținătorii de surse de încălzire poluante, nesigure și neeficiente, conform principiului „poluatorul plătește”, taxă ce poate fi aplicată pe volumul de gaz natural furnizat", adăugându-se că "astfel de taxe trebuie să urmărească evitarea discriminării consumatorilor".

Anterior, pe 7 aprilie, într-o conferință de presă, conducerea Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București anunța că a efectuat un studiu comparativ între costurile pentru consumatori ale sistemului centralizat de încălzire din Capitală și cele presupuse de o centrală termică de apartament, iar concluzia principală a studiului, că încălzirea centrală este semnificativ mai avantajoasă, se baza inclusiv pe premisa "iminenței"introducerii unei taxe de mediu pentru deținătorii de centrale termice individuale.

Astfel, RADET susținea că centralele de apartament "nu respectă gradul de noxe eliberate în atmosferă și consecința va fi iminenta introducere a plății taxei de mediu", în timp ce, în cazul sistemului de încălzire centrală, "lipsesc accizele de mediu".

"Nimeni până acum nu v-a luat o taxă pentru că dumneavoastră dați la coș, la nivelul vecinului de deasupra dumneavoastră, noxe. El nu poate să își deschidă fereastra vara, când vă produceți apa caldă, pentru că îi dați în nas noxele. Azi nu vă pune nimeni să plătiți. Nu se știe ce se va întâmpla mâine", declara, în cadrul conferinței de presă, directorul general al RADET, Valentin Vițalariu. Anul acesta, în primele 7 luni, de la rețeaua RADET s-au debranșat un număr de 280 de apartamente din Capitală, potrivit datelor ANRSC.

Biriș: Am ajuns să luăm coduri de TVA firmelor pe motiv că nu i-am găsit la sediu pe reprezentanți, este un sistem total greșit! CITEȘTE ȘI Biriș: Am ajuns să luăm coduri de TVA firmelor pe motiv că nu i-am găsit la sediu pe reprezentanți, este un sistem total greșit!

Subiectul introducerii unei taxe de mediu pentru centralele termice de apartament a făcut valuri în 2014 și 2015. Astfel, în urmă cu 2 ani, premierul de atunci, Victor Ponta, declara că, potrivit reglementărilor europene, din 2016, proprietarii de centrale individuale de încălzire vor fi obligați să plătească o taxă și au circulat zvonuri potrivit cărora cuantumul acesteia ar urma să fie de 30 lei/gigacalorie. Ulterior, în 2015, pe fondul criticilor publice, Ponta a revenit asupra temei și a declarat că Guvernul nu intenționează să taxeze centralele de apartament, iar ulterior subiectul s-a stins.

Și Guvernul Adrian Năstase a luptat, în principal prin ministrul de atunci al Administrației Publice, veteranul Octav Cozmâncă, împotriva centralelor termice de apartament, confruntat cu valul debranșărilor populației de la sistemul centralizat de termoficare, din 2001-2004, încercând să oprească un eventual faliment al RADET.

În schimb, pe 26 septembrie anul trecut a intrat în vigoare directiva UE cunoscută sub numele de ErP (Energy-related Products Directive), potrivit căreia, de la acea dată, pot fi importate doar centrale termice în condensare, cu emisii poluante semnificativ mai reduse decât cele clasice, dar și mai costisitoare în termeni financiari. Directiva nu îi afectează pe consumatorii care au deja instalate centrale termice de apartament clasice, care funcționează în parametri normali, normele UE neobligându-i pe aceștia să-și înlocuiască sistemele de încălzire.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
caldura
apa calda
agent termic
energie termica
sacet
radet
elcen. factura caldura
factura intretinere
pret gigacalorie
pret caldura apa calda
debransari
centrale de apartament