Din punct de vedere economic, cele două economii par să se miște în tandem, dar la niveluri semnificativ diferite. Moldova are o economie comparabilă cu cea a județului Timiș.
Schimburile comerciale totale bilaterale dintre Republica Moldova și România s-au dublat în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 3,3 miliarde de euro în 2024, conform ultimelor date.
România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât pe partea de exporturi, cât și pe partea de importuri, cu o pondere de peste 21% din totalul comerțului exterior moldovenesc. Chiar dacă balanța comercială se înclină către România, în același timp, suntem principala piață de desfacere a produselor moldovenești (exporturile României către Moldova au fost de aproximativ 2,45 miliarde USD în 2024, iar importurile s-au ridicat la aproximativ 1,23 miliarde USD.)
“Din punct de vedere economic, relația României cu Republica Moldova este una strategică, iar evoluția schimburilor comerciale certifică acest lucru. Schimburile comerciale s-au dublat în ultimii 10 ani, ajungând la 3,3 miliarde de euro în 2024, iar cifrele pentru luna iulie 2025 sunt încurajatoare” declara, spre sfârșitul anului trecut, Cătălin Dan, director pentru relații externe al Camerei de Comerț și Industrie a României.
O economie de 20 de ori mai mică
Cifrele pe care este fundamentat bugetul de stat al Moldovei pe 2026 indică o creștere economică moderată, într-un context de stabilizare fragilă. Produsul Intern Brut este prognozat să avanseze cu 2,4% în termeni reali față de 2025, urmând să atingă un nivel nominal de 377,2 miliarde lei moldovenești. La cursuri curente, aceasta echivalează cu aproximativ 19,8 miliarde euro sau circa 99 miliarde lei românești.
Prin comparație, PIB-ul României este estimat pentru 2026 la 2.045,2 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 409 miliarde euro, diferența de scară economică dintre cele două state fiind astfel de peste 20 de ori în favoarea României.
La un PIB nominal de 19,8 miliarde euro, Republica Moldova este aproximativ la nivelul unui singur județ mare din România, comparabil fiind județul Timiș, care are un PIB individual de 18–20 miliarde euro.
Creștere anemică
În prima jumătate a anului 2025, economia Republicii Moldova s-a stabilizat, PIB-ul situându-se, în termeni reali, la un nivel similar celui din perioada corespunzătoare a anului anterior. După un declin de 1,2% în primul trimestru, economia a revenit pe creștere în trimestrul al doilea, cu un avans de 1,1%, rezultatul cumulat al semestrului fiind unul neutru.
Comparativ cu trimestrul precedent, PIB-ul a crescut cu 1,6%, indicând un proces anevoios de recuperare economică, în ritm comparabil cu al României.
Un buget deficitar
Mai departe, mișcările bugetare sunt în ton cu cele din România. Proiecțiile oficiale indică pentru 2026 o creștere a veniturilor bugetului public național cu 7,3% față de 2025, în timp ce cheltuielile sunt estimate să avanseze cu 9%. Deficitul bugetar ar urma să ajungă la 5,7% din PIB, în creștere de presiune.Pentru anul trecut era programat un deficit de 4%, dar s-a ajuns la peste 5%, după rectificări.
Programele de aliniere la standardele UE joacă un rol important în economia Moldovei, asemănător cu PNRR în România. Investițiile din Moldova au avut în 2025 o evoluție pozitivă pe toate componentele, cu creșteri de 20,3% în clădiri și construcții speciale, 27,8% în mașini și utilaje și peste 100% la alte tipuri de investiții.
Inflație mai mică decât România
Ceva mai bine decât în cazul României, presiunile inflaționiste provocate de pandemie și de efectele multiple ale războiului de la graniță, s-au atenuat în Moldova. În octombrie 2025, rata anuală a inflației a fost de 7%, în scădere față de 9,1% înregistrat în luna ianuarie, arată Banca Națională a Moldovei. România a rămas la peste 9% spre finalul anului trecut, dar ajunsese la 5,66% în vară, până ca guvernul să crească taxele pe consum.
Piața muncii: salariu de 2,4 ori mai mare în România
Numărul persoanelor ocupate în Moldova este de 792.000, iar rata de ocupare este de 40,1%. Numărul șomerilor de de 33.000, iar rata șomajului de 4%. Prin comparație, în România, rata de ocupare a populației de 15–64 de ani a fost de 63,8% în 2024, iar populația activă depășea 8,3 milioane de persoane.
Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a crescut în primul semestru din 2025 cu 10,3% în termeni nominali și cu 1,7% în termeni reali, ajungând la 15.020 lei (790 euro).
Salariul mediu brut din România este de aproximativ 2,4 ori mai mare decât cel din Republica Moldova, la aproximativ 1.900 de euro.
Există un echilibru și aici. PIB per capita PPP a fost de aproximativ 16.466 USD în 2024 în Moldova. Iar în România de aproximativ 40.608 USD, de circa 2,5 ori mai mare.
O economie slăbită
Statul moldovean recunoaște în fundamentarea bugetului că economia Republicii este slăbită. “Pe termen mediu și lung, datele indică o slăbire a potențialului de creștere economică. Creșterea potențială estimată pentru 2024 a fost de 1,2%, susținută în principal de capitalul fix, în timp ce productivitatea totală a factorilor a avut o contribuție negativă.
Tendințele demografice adverse, productivitatea scăzută a muncii, infrastructura deficitară și nivelul redus de capital tehnologic continuă să limiteze capacitatea economiei de a accelera și de a converge mai rapid către economiile din Uniunea Europeană”, arată actul.
Maia Sandu, președinte al Republicii Moldova, a afirmat recent pentru prima dată, că ar vota pentru reunirea Moldovei cu România. Își argumentează afirmația prin faptul că “devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană”.
Președinta a explicat că, în contextul actual de securitate regională și al presiunilor exercitate de Rusia, o țară mică precum Republica Moldova întâmpină dificultăți în a-și menține suveranitatea și democrația.
“Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România. De ce? Pentru că vedem ce se întâmplă în jur. Pentru o țară mică precum Republica Moldova este greu să supraviețuiască, în special sub presiunea Rusiei, ca țară democratică și suverană”, a declarat președinta.
