Iranul a lansat procesul de îmbogățire a uraniului în centrifugele avansate pe care le-a instalat recent - o nouă etapă în reducerea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclar iranian, anunță Agenția Internațională a Energiei Nucleare (AIEA), relatează AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit unui raport AIEA, agenția ONU însărcinată cu verificarea respectării acestui acord, centrigugele avansate de la instalația iraniană din Natanz ”sunt pe cale să procedeze sau au fost pregătite să procedeze la îmbogățirea uraniului”, scrie News.ro.
Centrifugele ”pe cale să acumuleze uraniu îmbogățit” sau pe punctul de a o face sunt 20 de modele de tip IR-4 și două ”cascade” de 30 de modele de tip IR-6, se precizează în acest raport, consultat joi de AFP.
TEHNOLOGIE DE ACCELERARE A ÎMBOGĂȚIRII URANIULUI
Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian autorizează Teheranul să producă uraniu doar cu centrifuge din prima generație (IR-1). Instalarea unor centrifuge ”în cascadă” permite o accelerare a procesului de îmbogățire a uraniului.
Iranul a anunțat la 7 septembrie că pregătea aceste centrifuge avansate în vederea creșterii stocului de uraniu îmbogățit, care a depășit limita de 300 de kilograme stabilită prin acord.
Acest pact, semnat între Teheran și marile puteri, inclusiv Statele Unite, se destramă după ce președintele american Donald Trump l-a denunțat, în mai 2018. Washingtonul a reimpus sancțiuni economice Teheranului, pe care le intensifică, în numele unei politici a ”presiunii maxime”, menită să oblige Republica islamică să negocieze un nou acord.
AJUTOR
Reimpunerea sancțiunilor americane privează Iranul de beneficiile economice pe care le aștepta în urma acordului. Acest text prevede o ridicare a unei părți a sancțiunilor internaționale impuse Iranului, în schimbul unei limitări drastice a programului său nuclear, cu scopul de a garanta că Republica islamică nu se dotează cu arma nucleară.
Retrăgându-se în mod treptat din angajamentele sale, Teheranul - care a negat mereu că vrea bomba nucleară - intenționează să exercite presiuni asupra celorlalte țări parte la acord (Franța, Marea Britanie, Germania, Rusia și China), pentru ca acestea să-l ajute să ocolească sancțiunile americane și mai ales să-și poată exporta petrolul.
Din mai, Teheranul și-a crescut stocul de uraniu îmbogățit peste limita stabilită de Acordul de la Viena și îmbogățește de-acum acest minereu la nivelul de 4,5%, un nivel superior plafonului stabilit prin acord - de 3,67% -, dar foarte departe de nivelul necesar unei utilizări militare.
