Ministerul Economiei vrea să redistribuie subvenții UE de aproape 800 milioane lei, bani proveniți din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate gratuit României și destinați inițial modernizării mai multor termocentrale din țară, către un fond controlat de minister și care să fie folosit în scopul "sprijinirii operatorilor din sectorul producerii energiei pentru investiții ce vor contribui la atingerea țintei de reducere a emisiilor", potrivit unui document guvernamental.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Suma de 792,66 milioane lei reprezintă excedentul estimat la finalul acestui an în contul așa-numitului Plan Național de Investiții (PNI), prin care sunt sprijinite proiecte de modernizare de centrale producătoare de energie convențională, fiind acoperite cel mult 25% din costurile eligibile ale acestora.
Planul a debutat în 2013 și viza inițial subvenționarea din sursa menționată a 29 de proiecte de modernizare. Din diverse motive, însă, statul a semnat contracte de finanțare pentru numai 4 dintre acestea, respectiv centrala Brazi a OMV Petrom, noua centrală de la Iernut a Romgaz și 2 blocuri de producție (de la Ișalnița și Rovinari) ale Complexului Energetic Oltenia.
"În perioada 2013-2019, în contul PNI s-a acumulat suma de 1.616.887.769,87 lei, reprezentând contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate și plătite pentru perioada 2013-2019. (...) coroborat cu valoarea totală deja angajată a fi rambursată în baza celor patru contracte de finanțare încheiate, în sumă de 824.219.082,10 lei, rezultă că la finalul anului 2020 în Contul PNI rămâne un excedent al fondurilor aferente finanțării nerambursabile în suma de 792.668.687,77 lei", se arată în document.
Ministerul Economiei (MEEMA) spune că, având în vedere faptul că nu se mai pot încheia alte contracte de finanțare până la finalul anului 2020, care să poată fi finanțate din contul PNI, potrivit prevederilor legale în vigoare, a identificat 3 variante posibile de utilizare a excedentului: majorarea procentului de rambursare a cheltuielilor eligibile la proiectele deja subvenționate, transferarea excedentului la Administrația Fondului pentru Mediu sau "constituirea, la dispoziția MEEMA, a unui fond în scopul sprijinirii operatorilor din sectorul producerii energiei pentru investiții ce vor contribui la atingerea țintei de reducere a emisiilor".
Potrivit sursei citate, prima variantă ar favoriza OMV Petrom în dauna Complexului Energetic Oltenia, în condițiile în care centrala Brazi are pondere mare în valoarea totală a investițiilor finanțate prin PNI. Ministerul nu are argumente împotriva variantei 2, însă o preferă pe a treia, care îi dă control asupra banilor respectivi, cu riscul asumat de a se confrunta cu dezacordul autorităților de la Bruxelles.
"În opinia Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, varianta 3, respectiv, constituirea unui astfel de fond la dispoziția ministerului, este o variantă fezabilă pentru modernizarea și dezvoltarea sistemului energetic. Se impune notificarea Comisiei Europene – DG Clima de către autoritățile române, (...) cu precizarea faptului că în cazul variantei 3 s-ar putea să nu se obțină acordul Comisiei Europene", se spune în document. În aceste condiții, ministerul propune Guvernului să declanșeze, alături de MAE și Consiliul Concurenței, negocieri și consultări cu Comisia Europeană în vederea implementării variantei 3.
"Având în vedere intenția Comisiei Europene referitoare la acest domeniu, respectiv faptul că ”energia și clima vor constitui o prioritate pentru Comisie”, coroborat cu mixul energetic existent în România, în opinia Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri constituirea unui astfel de fond la dispoziția ministerului este o variantă fezabilă pentru modernizarea și dezvoltarea sistemului energetic", mai menționează sursa citată.
Ministerul mai arată că aspectele principale care ar trebui avute în vedere în cadrul acestei variante, dar fără a se limita la acestea, sunt clarificarea aspectelor legate de ajutor de stat, sens în care ar trebui derulate discuții cu Consiliul Concurenței, Comisia Europeană – DG Clima și DG Competition, identificarea potențialelor proiecte, a principiilor și a unui set de criterii privind selecția proiectelor și a modului de finanțare, precum și clarificarea aspectelor de natură legislativă privind instituirea în calitate de coordonator a unui astfel de fond de către MEEMA.
"Menționăm că, în Decizia Comisiei C(2012)8776 final se precizează la art. 23 că acordarea de certificate cu titlu gratuit beneficiarilor planificați presupune renunțarea la resurse de stat care ar fi revenit statului român în cazul în care certificatele ar fi fost scoase la licitație", mai precizează documentul.
