Cele 13 țări membre UE care au reactoare nucleare operaționale au generat împreună 609.255 GWh de energie electrică, în anul 2022, cu 16,7% mai puțin decât cei 731.700 Gwh în 2021, arată datele publicate de Eurostat.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Conform acestor date, este vorba de cea mai mică cantitate de energie electrică nucleară produsă de țările UE după anul 1990, când au început să fie colectate date cu privire la acest indicator. În pofida scăderii, centralele nucleare au fost responsabile pentru mai mult de o cincime (21,8%) din producția totală de electricitate în UE, scrie Agerpres.
Această scădere a fost cauzată în mare parte de lucrările de mentenanță și reparații efectuate în Franța, cel mai mare producător european de energie nucleară. Anul trecut, reactoarele nucleare din Franța au produs cu 84.630 de GWh de electricitate mai puțin decât în 2021 (o scădere de 22% de la un an la altul). În plus, în ultima zi din 2021, Germania a închis permanent trei dintre reactoarele sale nucleare, astfel că producția sa de electricitate din surse nucleare a scăzut de la 69.130 GWh în 2021, până la 34.709 GWh în 2022.
La finele anului 2022, în Uniunea Europeană funcționau 103 reactoare nucleare, comparativ cu 106 la finele lui 2021.
În cazul României, cele două reactoare de la Cernavodă au produs în 2022 o cantitate de 11.098 GWh, în scădere față de 11.284 GWh în anul 2021. Producția de energie nucleară a României este mai mică decât cea a Cehiei, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei. În UE, singurele state membre cu o producție de energie nucleară mai mică decât România sunt Țările de Jos și Slovenia.
La nivelul UE, Franța a produs jumătate din toată energia nucleară a blocului comunitar (48,4% sau 294.731 GWh), urmată de Spania (9,6% sau 58.590 GWh), Suedia (8,5% sau 51.944 GWh) și Belgia (7,2% sau 43.879 GWh). Împreună aceste patru țări au produs împreună 73,7% din energia nucleară a blocului comunitar.
Franța a rămas și țara UE cu cea mai mare dependență de energia nucleară, care în 2022 a fost responsabilă pentru 62,8% din producția totală de electricitate. Singurul alt stat membru unde mai mult de jumătate din electricitate a fost produsă în centrale nucleare este Slovacia (60,2%). La polul opus, Țările de Jos (3,4%) și Germania (6%) au cea mai mică pondere a energiei electrice produse în centrale nucleare.
În perioada cuprinsă între 1990 și 2022, la nivelul UE se pot distinge două tendințe diferite în ceea ce privește energia nucleară. Începând din 1990 și până în 2004, producția totală de electricitate produsă la centralele nucleare din UE a crescut cu 26,9% până la un vârf de 928.438 GWh în 2004, odată cu creșterea numărului de reactoare care au intrat în funcțiune.
Între 2004 și 2006 producția totală de energie nucleară în UE s-a stabilizat, pentru ca între 2006 și 2022 să scadă cu 33,4%.
Contrar tendinței generale la nivelul UE, între 2006 și 2022 șase țări și-au majorat producția de energie nucleară: România, care a început să producă energie nucleară în 1996, a avut cea mai mare creștere (96,9%), urmată de Țările de Jos (19,8%), Cehia (19,1%), Ungaria (17,5%), Finlanda (10,6%) și Slovenia (1%).
În aceeași perioadă, în restul țărilor producția de energie nucleară a scăzut. Lituania și-a închis definitiv reactoarele nucleare în 2009. Germania a avut cea mai mare diminuare a producției de energie nucleară (minus 79,3%), urmată de Franța (minus 34,5%), Suedia (minus 22,5%), Bulgaria (minus 15,6%), Slovacia (minus 11,6%), Belgia (minus 5,9%) și Spania (minus 2,6%).
