Studiul de fezabilitate privind proiectul de retehnologizare a reactorului 1 de la centrala nucleară Cernavodă, pentru achiziția căruia operatorul de stat Nuclearelectrica a lansat recent o procedură de consultare a pieței, va trebui să evalueze inclusiv dacă, pentru a fi rentabilă economic, retehnologizarea va avea nevoie și de măsuri de sprijin din partea statului, cum ar fi garanții de stat pentru obținerea de finanțări și implementarea așa-numitelor "contracte pentru diferență" (CfD), măsuri despre care până acum s-a vorbit doar în contextul proiectului de construire a noilor reactoare 3 și 4.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Pentru a atinge obiectivele cerute de achizitor, studiul de fezabilitate va trebui (...) să identifice și să propună, dacă sunt necesare, măsuri suplimentare de sprijin al proiectului de retehnologizare (garanții de stat, CfD etc)", se arată în documentația consultării de piață inițiate de Nuclearelectrica.
Potrivit sursei citate, se estimează că studiul de fezabilitate va fi finalizat până la sfârșitul anului viitor, iar pe baza concluziilor sale Nuclearelectrica urmează să ia decizia finală de investiție în retehnologizarea unității 1 de la Cernavodă.
Etapa I a studiului va presupune o analiză cu elemente preliminare de stabilire a fezabilității investiției, respectiv se va determina valoarea maximă pentru care unitatea 1 retehnologizată rămâne competitivă pe piața de energie.
"Analiza financiară va lua în considerare următoarele elemente: situația actuală a SN Nuclearelectrica SA din punct de vedere financiar și operațional, prognoza cantităților și prețului de vânzare a energiei electrice pe termen lung, precum si riscurile asociate proiectului, evaluarea gradului maxim de îndatorare pe care SNN îl poate atinge, pe baza rezultatelor financiare declarate în ultimii 3-4 ani. (...) Analiza va determina valoarea maximă pentru care unitatea 1 retehnologizată rămâne competitivă pe piața de energie, începând cu anul 2029", se menționează în documentul citat.
În ultima parte a lunii ianuarie 2019, negociatorii români și chinezi au concluzionat că "adoptarea mecanismului de Contracte pentru Diferență („CfD”) reprezintă un reper major în implementarea proiectului" construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, potrivit unui document al Nuclearelectrica. Între timp, colaborarea cu gigantul chinez de stat pare a fi intrat în impas, ministrul demis al Economiei, Virgil Popescu, declarând recent că "proiectul stagnează cu compania chineză" și că "aș prefera să lucrăm cu partenerii strategici ai României, pentru că suntem o țară membră NATO și UE".
Sursă: documentație Nuclearelectrica
Contractul pentru diferență (CfD) este un ajutor de stat care asigură constanța veniturilor în etapa de exploatare a unui proiect de investiții, precum cel al unei centrale energetice. Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să-i asigure un anumit nivel minim de rentabilitate. În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar investitorul să returneze diferența.
Până în prezent, Nuclearelectrica a finalizat mai multe proceduri de achiziții de servicii premergătoare retehnologizării reactorului 1 de la Cernavodă. Retehnologizarea propriu-zisă ar urma să înceapă către finalul anului 2026, costurile operațiunii fiind estimate preliminar la până la 1,5 miliarde euro.
Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost dată în exploatare comercială la data de 2 decembrie 1996. Conform evaluărilor făcute în anul 2018 de către proiectantul centralei, Candu Energy, se preconizează că unitatea 1 poate fi operată în condiții depline de securitate până la sfârșitul anului 2026.
"Date fiind costurile majore pe care le presupune realizarea unor unități noi de producție de mari dimensiuni utilizând tehnologie nucleară, alternativa retehnologizării unei unități existente este atractivă pentru proprietarul unei unități nucleare. Principalul avantaj al unei asemenea opțiuni este acela că, la finalul retehnologizării, proprietarul se va afla în posesia unei unități nucleare capabile să funcționeze la parametrii de proiect pentru încă un ciclu de viață (25 – 30 de ani), la costuri situate în jurul a 40% din cele pe care le-ar presupune construirea unui obiectiv similar nou. Suplimentar, retehnologizarea este mai avantajoasă decât construirea unei capacități noi prin faptul că durata necesară pentru lucrările efective de retehnologizare este semnificativ mai scurtă, estimată aproximativ, pe baza informațiilor disponibile în acest moment, între 24 si 30 de luni", se mai afirmă în documentul Nuclearelectrica.
Tot acolo se precizează că procesul obținerii acordurilor, avizelor și autorizațiilor necesare potrivit legii, inclusiv a autorizației din partea Autorității de reglementare în domeniul nuclear (CNCAN) este mai puțin laborios și comportă mai puține riscuri, în condițiile în care amplasamentul este deja autorizat, această etapă fiind una dificil de parcurs atunci când este vorba despre unități noi, situate pe amplasamente noi.
Nuclearelectrica mai menționează că o serie de proprietari de unități nucleare CANDU au implementat deja proiecte de retehnologizare sau sunt în curs de implementare a acestora, în Canada, Coreea de Sud și Argentina.
