România cedează, dar nu cât vrea Bruxellesul: ținta de pondere a regenerabilelor în consumul de energie, majorată la 30,7%

România cedează, dar nu cât vrea Bruxellesul: ținta de pondere a regenerabilelor în consumul de energie, majorată la 30,7%
scris 31 ian 2020

Guvernul intenționează să majoreze ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință, însă noua țintă avută în vedere de autoritățile de la București nu se ridică la nivelul dorit de Executivul de la Bruxelles.

"În ceea ce privește cota de energie regenerabilă, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%. În consecință, nivelul de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit față de varianta actualizată a Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), de la o cotă propusă inițial de 27,9%, la o cotă de 30,7%. Noul obiectiv a fost calculat, în principal, pe baza recomandării Comisiei de a alinia prognozele macroeconomice naționale la cele ale „Raportului de îmbătrânire - Proiecții economice și bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE (2016- 2070)”, dar și pe baza potențialului tehnico-economic existent la nivelul României, în ceea ce privește investițiile în capacități de producere a energiei electrice din SRE, corelat cu scoaterea din operare a capacităților pe cărbune", se arată în forma revizuită a draftului PNIESC, pusă în dezbatere publică.

Forma inițială a draftului, elaborată la finalul lui 2018, prevedea o țintă de 27,9% a ponderii globale a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul anului 2030. Ținta pentru 2020, de 24%, a fost depășită de România încă din 2016, când ponderea regenerabilelor a ajuns la 25%.

VIDEO Imagini ale Soarelui la o rezoluție inedită, observate de telescopul american Daniel K. Inouye CITEȘTE ȘI VIDEO Imagini ale Soarelui la o rezoluție inedită, observate de telescopul american Daniel K. Inouye

România nu își poate permite să renunțe rapid la producția de energie electrică pe bază de cărbune, pentru îndeplinirea obiectivelor europene de combatere a efectelor schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de CO2, întrucât acest lucru ar pune în pericol securitatea energetică a țării, spunea, în toamna anului trecut, Doru Vișan, pe atunci secretar de stat la fostul Minister al Energiei.

Politica energetică actuală a UE prevede o țintă de pondere a regenerabilelor la nivelul întregii Uniuni, fixată la 32% pentru 2030. Nu se mai impun ținte naționale, însă autoritățile de la Bruxelles evaluează planurile în acest sens ale fiecărui stat membru și fac recomandări de revizuire a acestora.

Pe de altă parte, în timp ce ținta stabilită la nivel de UE este de 32%, Comisia Europeană a constatat că contribuția totală estimată a statelor membre este între 30,4% și 31,9%, astfel că a trimis recomandări de creștere a țintei unui număr de 17 state membre.

Prima modificare a Statutului BOR din ultimii 12 ani: restricții la alegerea următorului patriarh, reformă a justiției clericale, control centralizat întărit, posibilitatea retragerii din cler \ CITEȘTE ȘI Prima modificare a Statutului BOR din ultimii 12 ani: restricții la alegerea următorului patriarh, reformă a justiției clericale, control centralizat întărit, posibilitatea retragerii din cler "pentru binele Bisericii"

În draftul PNIESC al României se mai arată că, pentru atingerea nivelului de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, România va dezvolta capacități adiționale de producție de energie regenerabilă de aproximativ 6,9 GW comparativ cu anul 2015, precizîndu-se că, pentru realizarea acestei ținte, este necesară asigurarea unei finanțări corespunzătoare din partea UE, în sensul asigurării unei adecvanțe corespunzătoare a rețelelor electrice, dar și a flexibilității producerii de E-SRE prin instalarea de capacități de back-up pe gaze naturale, capacități de stocare și utilizarea de tehnici inteligente de management a rețelelor electrice.

"România a ales să adopte o abordare prudentă cu privire la nivelul de ambiție, ținând cont de particularitățile naționale și necesarul de investiții în SRE, atât pentru înlocuirea capacităților care ating durata maximă de operare cât și pentru cele noi, în vederea atingerii țintelor asumate în PNIESC, având în vedere că Regulamentul (UE) 2018/1999 stipulează faptul că în viitoarele revizuiri ale PNIESC ajustarea cotelor se poate face numai în sensul creșterii. În conturarea acestei abordări, mai trebuie mentionat și faptul că procesul de implementare a recomandărilor s-a confruntat și cu o lipsă a datelor necesare elaborării unui plan detaliat cu privire la măsurile, acțiunile, resursele financiare avute în vedere de autoritățile române pentru îndeplinirea țintelor de RES în perioada 2021-2030, mai ales în zona SRE încălzire-răcire și transport. O nouă analiză/ajustare a țintei 2030 va putea fi efectuată odată cu revizia PNIESC, moment la care vor putea fi estimate mult mai bine efectele implementării Directivei 2018/410 și ale programelor de susținere a Green Deal. În concluzie, pentru atingerea obiectivelor SRE propuse, România va dezvolta o serie de politici și măsuri menite deopotrivă să diminueze consumul de energie, dar și să încurajeze utilizarea surselor SRE în sectoarele relevante – Încălzire & Răcire, Energie electrică și Transporturi, maximizând sinergiile dintre diferitele acțiuni preconizate. Reiterăm faptul că valoarea de 30,7% reprezintă limita minimă a ponderii energiei din resurse regenerabile", se afirmă în document.

Potrivit sursei citate, Comisia Europeană a menționat, pe de altă parte, faptul că România va trebui să își propună o reducere mai mare a consumurilor de energie primară și finală până în anul 2030, pentru ca obiectivul de eficiență energetică al Uniunii să fie atins. Prin urmare, România țintește un consum primar de energie de 32,3 Mtep, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obținând astfel economii de energie de 45,1%, raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie, comparativ cu scenariul de referință PRIMES 2007. Mai mult, pentru a se conforma obligațiilor prevăzute la Art. 7 din Directiva 2018/2002 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, România trebuie să atingă o valoare cumulată a economiilor noi de energie echivalentă cu 10,12 Mtep în perioada 2021 – 2030.

"În urma unei analize detaliate, România a decis să elaboreze și să implementeze măsuri și politici alternative care să încurajeze economiile de energie. În plus, un Proiect privind Strategia de Renovare pe Termen Lung a fost prezentat spre consultare publică, ce urmează a fi adoptat până în martie 2020 (scenariul actual de renovare prevede o eficiență energetică și economii de CO2 semnificative, precum și noi facilități pentru instalații de producerea de SRE-E – majoritatea sub formă de panouri fotovoltaice pentru clădirile existente)", se spune în noul draft PNIESC.

Moment istoric - După 47 de ani, Marea Britanie iese astăzi din UE. La ce să ne așteptăm pentru economie, vacanțe, ședere, educație, mașini cu volanul pe dreapta și discuții la telefon CITEȘTE ȘI Moment istoric - După 47 de ani, Marea Britanie iese astăzi din UE. La ce să ne așteptăm pentru economie, vacanțe, ședere, educație, mașini cu volanul pe dreapta și discuții la telefon

În ceea ce privește dimensiunea securității energetice, Comisia a recomandat o descriere a măsurilor de sprijin care facilitează îndeplinirea obiectivelor din domeniul securității energetice cu accent pe diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței energetice. Pentru a asigura securitatea energetică la nivel național, România a luat sau se angajează să ia măsuri pentru implementarea mai multor proiecte în ceea ce privește diversificarea resurselor, respectiv:

• Implementarea cu celeritate a cadrului legal necesar deciziilor finale de investiție în exploatarea resurselor de gaze naturale din zona Mării Negre;
• Adoptarea Planului de decarbonare propus de Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie electrică pe bază de cărbune – cu scopul de a asigura o tranziție sustenabilă către o producție de energie electrică cu emisii reduse de carbon;
• Diversificarea surselor de uraniu pentru Nuclearelectrica;
• Prelungirea duratei de operare și construcția de capacități noi nucleare;
• Dezvoltarea de noi capacitati pe SRE si integrarea cu alte piete din regiune precum și promovarea utilizării hidrogenului;
• Dezvoltarea/optimizarea infrastructurii existente a rețelelor de energie electrică și gaze naturale, cu impact pozitiv asupra capacității de preluare a energiei produse din RES și asupra nivelului de interconectivitate;
• Dezvoltarea capacităților de stocare.

"De asemenea, Comisia Europeană a sugerat României să definească obiective și ținte mai ambițioase, referitoare la integrarea în piața internă a energiei, recomandând în special adoptarea unor măsuri de dezvoltare a unor piețe angro și cu amănuntul, lichide și competitive. Recent, România a făcut pași importanți în acest sens, asumându-și un calendar de liberalizare care va asigura formarea liberă a prețurilor începând din 2020/2021 – în funcție de cerere și ofertă. Pe de altă parte, operaționalizarea măsurilor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili și combaterea sărăciei energetice vor fi avute în vedere, în strictă corelare cu termenele aferente calendarului menționat anterior", se menționează în document.

Prin varianta actualizată a Planului, România clarifică și obiectivul asumat privind nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice de transport, care se va situa la 15,4% în 2030, pe baza unui calendar de progres a proiectelor actuale și preconizate, administrat de operatorul de transport și sistem al energiei electrice. De asemenea, România este implicată în procesul european de integrare a piețelor de energie, în contextul realizării Cuplării unice a piețelor pentru ziua următoare de energie electrică (SDAC, Single Day-Ahead Coupling) și a Cuplării unice a piețelor intra-zilnice de energie electrică (SIDC, Single Intra-Day Coupling), implicând cadrul contractual aferent.

viewscnt
Afla mai multe despre
pondere energie regenerabila consum energie
schimbari climatice
combatere schimbari climatice
renuntare productie energie carbune
emisii co2