Prețurile au fost în creștere continuă de la începutul lunii, când gazele se tranzacționau cu 41 de euro pe MWh.
Conflictul din Iran a perturbat grav fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitau aproximativ 20% din livrările mondiale de gaze naturale lichefiate (LNG), iar atacurile iraniene au eliminat 17% din capacitatea de export de LNG a Qatarului. Ca urmare, prețul gazelor în Europa a crescut cu peste 70% de la începutul războiului, arată Hotnews.
Prețul petrolului este și el în creștere, depășind 85 de dolari pe baril, față de aproape 70 de dolari la începutul lunii.
Prețurile petrolului se îndreptau, în primele ore ale zilei de vineri, către un avans săptămânal de 12%, cea mai mare creștere într-o singură săptămână din luna aprilie, pe fondul reizbucnirii tensiunilor din Orientul Mijlociu
În tranzacțiile de vineri, prețul petrolului înregistra creșteri de aproximativ 1%, după ce armata americană a lansat un nou val de atacuri asupra Iranului, pentru a șasea noapte consecutiv.
Petrolul Brent se tranzacționa în creștere cu 1%, la 85,06 dolari pe baril, iar WTI, referința americană, avansa cu 1,2%, până la 79,88 dolari pe baril.
La începutul acestei săptămâni, contractele futures pentru Brent au depășit pragul de 86 de dolari pe baril, pe fondul intensificării tensiunilor dintre Statele Unite și Iran.
Gazul cu livrare în ziua de joi s-a tranzacționat pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) la un preț de 253 lei/MWh, cel mai ridicat al ultimelor 40 de zile.
Ultima dată a fost înregistrat un astfel de preț pe 8 iunie.
Însă nu numai prețul, ci și volumul tranzacționat a fost unul record al ultimelor 3 luni, de 61,54 GWh.
Ultima dată a fost raportat un volum mai mare tranzacționat pe BRM pe 30 aprilie, de 68,9 GWh.
Evoluția prețului gazului pentru ziua următoare din ultima lună pe BRM
În aceeași perioadă a anului trecut, prețurile spot ale gazelor se situau la 185 lei/MWh, ceea ce face ca prețurile din prezent să fie cu peste o treime mai ridicate decât cele de anul trecut.
Prețul din România, echivalent cu 48,27 euro/MWh este cu aproape 7,5 euro sub cel de pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, unde un MWh furnizat joi s-a tranzacționat la un preț de 55,87 euro/MWh.
Asta arată că cererea mare și implicit presiunea pe prețuri este în principal externă, statele vestice supralicitând în cursa de a-și umple depozitele.
În pofida faptului că majoritatea sunt dependente aproape 100% de importuri și nu sunt producătoare de gaze, gradul de umplere a depozitelor din Europa este puțin peste 50%, mai redus chiar și decât cel din România, cel mai mare producător de gaze din UE.
Așa se face că miercuri România era exportator net de gaze, pe lângă cele 9,4 milioane mc care tranzitau România, alte 0,6 milioane mc din producția internă luând calea exportului (7,6 milioane mc către Ungaria și 2,4 milioane mc către Republica Moldova).
Importurile, exporturile și producția internă de miercuri
Dacă, până în prezent, scumpirile de pe piață erau suportate aproape exclusiv de consumatorii non-casnici (care le transferau evident în prețurile finale ale bunurilor pe care le produceau), în acest an și consumatorii casnici, și centralele de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate publice de încălzire vor suporta o parte din factură.
Motivul: Cantitățile din producția internă disponibile la preț reglementat, de 110 lei/MWh, pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor, s-au diminuat în 2026, potrivit celor 2 mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom, la aproximativ 32 TWH, de la 52 TWh în 2025.
Diferența, de aproape 20 TWh, nu mai poate fi achiziționată la preț reglementat, ci trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă la preț de piață, de peste 2 ori mai ridicat decât cel reglementat, ceea ce va avea un impact, foarte probabil, și în facturile finale.
