Solicitările de relaxare a regulilor fiscale în contextul scumpirii energiei, respinse de Comisia Europeană

Premierul italian Giorgia Meloni a cerut Comisiei Europene să ia în considerare inflația mai ridicată decât estimările inițiale atunci când calculează deficitele bugetare permise și evaluează eventualele depășiri ale limitelor de cheltuieli.

CITEȘTE ȘI Economia României a stagnat. Produsul Intern Brut în trimestrul II a rămas nemodificat față de trimestrul I

Roma susține că statele membre ar trebui să poată utiliza veniturile fiscale suplimentare generate de inflație pentru a compensa impactul scumpirii energiei asupra economiei.

La rândul său, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat exceptarea măsurilor naționale temporare de sprijin pentru gospodării și întreprinderi de la plafonul european privind creșterea cheltuielilor publice nete, scrie News.ro.

”Presiunile inflaționiste sunt deja luate în considerare în evaluarea generală a factorilor relevanți pentru respectarea regulilor fiscale de către statele membre. Nu putem introduce permanent noi forme de flexibilitate fiscală”, a declarat comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, într-o conferință de presă.

CITEȘTE ȘI Securitatea energetică nu mai poate fi abordată individual. Șase țări din regiune fac front comun

Oficialul european a avertizat că modificarea repetată a regulilor ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul comun al statelor membre de a respecta cadrul fiscal european, într-un moment în care credibilitatea politicilor de sustenabilitate bugetară este esențială.

Comisia Europeană a acordat deja statelor membre anumite derogări de la traiectoriile convenite de consolidare fiscală, pentru a permite creșterea cheltuielilor de apărare și finanțarea măsurilor destinate reducerii dependenței de combustibilii fosili.

Executivul comunitar consideră însă că aceste mecanisme oferă deja flexibilitatea necesară, fără a fi nevoie de noi modificări ale regulilor bugetare europene.

Explozie a prețului energiei în Europa

Prețul energiei electrice pe piața spot s-a majorat considerabil în luna septembrie, în special comparativ cu aceeași lună a anului trecut, România ocupând poziția a patra în topul celor mai scumpe piețe de energie din Uniunea Europeană, atât în cel lunar, cât și în cel de la începutul anului până în prezent, relevă analiza Profit.ro.

Explozia prețurilor energiei din Europa, ca urmare a condițiilor meteo mai puțin favorabile, și indisponibilizarea centralei nucleare de la Cernavodă au condus la o majorare a prețului mediu zilnic al energiei de pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM la 176,14 euro/MWh.

Prețul mediu din septembrie este cu 16,5% mai ridicat decât cel din luna august, de 151,16 euro/MWh, și cu cu 81% peste cel din septembrie 2025, de 97,95 euro/MWh.

CITEȘTE ȘI FOTO Hidroelectrica pune ca director financiar provizoriu o fostă membră în Directorat de acum peste 7 ani, care a condus și Direcția Mari Contribuabili a ANAF

Prețuri mai ridicate au fost înregistrate în septembrie doar pe piețele din Italia, Irlanda și Ungaria.

Dacă primele 2 state sunt de obicei cele mai scumpe piețe de energie din UE, prețuri similare cu cel din România și Ungaria au fost realizate și în celelalte state din Europa Centrală și de Est (Austria, Slovacia, Slovenia, Croația sau Bulgaria), ceea ce arată că există probleme în această regiune, de transmisie sau/și producție/stocare.

CITEȘTE ȘI Scandalul presiunilor politice pentru gaze. Actul constitutiv Romgaz, controlată de Ministerul Energiei: Garanțiile de peste 50 milioane euro precum cele pentru achiziții mari de LNG, aprobate transparent în AGA

România ocupă poziția a patra și în topul celor mai scumpe piețe europene de la începutul anului până în prezent, cu un preț mediu de 126 euro/MWh.

Ca și în topul lunar, și în cel anual România este depășită de aceleași state (Italia, Irlanda și Ungaria) și este urmată de piețele regionale (croată, austriacă, slovacă, slovenă și bulgară).

Pe piața pentru ziua următoare se tranzacționează de obicei o cantitate echivalentă cu o treime din. consumul intern.

Puși în fața majorării costurilor cu achiziția de energie, foarte probabil furnizorii interni vor face oferte și mai scumpe clienților finali, care vor plăti facturi majorate în lunile următoare.

CITEȘTE ȘI BRD amendată pentru ROBOR. Nu vede dovezi și merge la proces pentru anulare

Și pe piețele la termen, tranzacțiile de vânzare-cumpărare angro de energie electrică au fost încheiate la prețuri ce depășesc semnificativ pragul de 900 lei/MWh.

Acesta a fost și unul dintre argumentele cu care Hidroelectrica a justificat creșterea prețului energiei active pentru clienții noi și pentru contractele de furnizare care ajung la termen, de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh.

″Pentru energia în bandă aferentă trimestrului IV 2026 și trimestrului I 2027, prețurile de tranzacționare au ajuns la aproximativ 900 lei/MWh″, a spus cel mai mare producător și furnizor din România.

România a terminat anul 2025 pe poziția a patra în topul celor mai scumpe piețe spot de electricitate din Uniunea Europeană (UE), cu un preț mediu zilnic pe parcursul întregului an de 108,17 euro/MWh, fiind depășită doar de Irlanda (116,55 euro/MWh), Italia (115 euro/MWh) și Ungaria (108,5 euro/MWh).

Chiar dacă față de anul precedent (2024 - când a ocupat poziția a treia) a coborât un loc în clasament, fiind depășită de Ungaria, România a înregistrat în 2025 un preț mediu zilnic al energiei pentru ziua următoare mai mare cu aproape 5 euro sau 4,5% peste cel din 2024, de 103,5 euro/MWh.