Rezultatele 1 - 25 din 68 pentru "spot"

Nivelul redus al consumului, ca urmare a vremii extrem de calde pentru această perioadă a anului, a făcut ca în prima zi a noului an prețurile spot ale energiei electrice să coboare pentru o oră la un nivel record, de un ban/MWh. Furnizorii au putut achiziționa energia necesară alimentării propriilor clienți pe 1 ianuarie cu un preț zilnic mediu de 88 lei/MWh (sau 17,87 euro/MWh), în intervalul orar 02:00-08:00 a nopții de Revelion prețurile orare coborând sub 10 bani/MWh.

Sărbătoarea Crăciunului a venit cu cadouri și pentru furnizorii de electricitatea care au putut achiziționa energie de pe piața spot la prețuri minune, situate sub 50 de euro/MWh. Vremea caldă și reducerea consumului non-casnic a făcut ca România să producă mult mai mult decât consuma și să exporte, duminică seara și la o medie orară de peste 1.600 MW.

Companiile din România extrag, începând de luni, 14 noiembrie, din depozitele operate de Depogaz și Depomureș mai mult gaz decât înmagazinează. Vremea caldă de până la începutul acestei săptămâni a favorizat înmagazinarea de gaze, gradul de umplere al depozitelor ajungând luni la un nivel record, de 98,35%, și anume 32,25 TWh.

Exportul de gaz rusesc către Europa prin Turk Stream s-a redus cu o treime începând cu luna noiembrie, de la un volum de aproximativ 330 GWh/zi la unul de 230 GWh/zi, în urma scăderii cererii României și Ungariei, cauzată de vremea neobișnuit de caldă și de gradul ridicat de umplere a depozitelor. Exportul gazului rusesc prin cealaltă rută funcțională către Europa, cea ucraineană, a rămas la același nivel ca în octombrie, de 450 GWh/zi.

Consumul redus, rezultat al vremii prietenoase, și nivelul ridicat al înmagazinărilor, au prăbușit marți prețurile spot ale gazelor sub 200 de lei/MWh pe piețele operate de BRM, pentru prima dată în ultimele 15 luni. Ultima dată când s-au înregistrat prețuri mai mici a fost la începutul lunii august a anului trecut.

Prețul spot al energiei electrice din România a fost joi cel mai ridicat din Uniunea Europeană, bombardarea infrastructurii electrice din Ucraina de către Rusia și criza energetică declanșată în Republica Moldova transformând Europa de Est în cea mai scumpă piață a energiei din Europa. Iar situația va continua, potrivit oficialilor ucraineni atacurile rusești afectând 30-40% din infrastructura electrică din țara vecină.

Prețul mediu al gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) au coborât marți la 327 lei/MWh, preț cu 27% mai scăzut decât cel înregistrat în aceași zi a anului trecut, de 447,5 lei/MWh. Un preț mai scăzut ca cel pentru gazele cu furnizare în ziua de miercuri a fost înregistrat doar în primele 3 zile ale acestui an, când combinația între vremea blândă și consumul non-casnic, dar și casnic, scăzut, a situat prețurile la aproximativ 300 lei/MWh.

Prețul spot al gazelor a coborât luni sub 385 lei/MWh pe cele două platforme operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), cea intraday și cea pentru ziua următoare, ajungând la cel mai redus nivel al ultimelor 8 luni, nemaiîntânit de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Gradul ridicat de înmagazinare, atât la nivel autohton, cât și european, dar și vremea caldă, care a coborât consumul curent mult sub media perioadei, au contribuit la o diminuare a cererii, în condițiile în care gazele, inclusiv cele rusești, încă circulă către Bătrânul Continent.

Vremea neobișnuit de caldă pentru această perioadă a anului, care a influențat consumul curent, dublată de un nivel record al înmagazinărilor, atât la nivelul UE, cât și în România, au condus la o prăbușire a prețurilor spot în ultima săptămână. Prețul pentru gazul cu livrare în ziua următoare pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, a coborât miercuri, pentru prima dată în ultimele 4 luni sub 100 euro/MWh, în timp ce prețurile spot din România s-au situat și sub 500 lei/MWh.

Autoritățile și politicienii acuză ponderea ridicată a tranzacțiilor pe piețele spot de electricitate și gaze naturale, care ar conduce la o explozie a prețurilor pe piețele angro, însă tocmai măsurile adoptate de ei au eliminat tranzacțiile pe termen mediu și lung și le-au majorat pe cele cu livrare în ziua următoare.

Scumpirea accelerată a gazului din România, în urma adoptării controversatei ordonanțe de urgență 119, prin care traderii au fost penalizați, a făcut ca Ungaria să nu mai intenționeze să folosească, marți, Sistemul Național de Transport (SNT) pentru tranzitul gazelor rusești pentru prima dată în ultimele 4 luni, preferând să importe gaz din Austria, unde prețul era mai mic decât cel de pe piața autohtonă.

Gazele tranzacționate pe piața spot administrată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), de altfel singurele gaze care se mai comercializează pe piețele centralizate autohtone, au devenit de câteva zile, pentru prima dată în ultimele 4 luni, mai scumpe decât cele de cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, deși în continuare România este folosită ca țară de tranzit de Ungaria. La mijlocul august, gazele se tranzacționau pe piața pentru ziua următoare în România cu aproape 90 de euro sub cele comercializate pe piața similară din Austria.

Prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de la OPCOM a atins un nou record istoric, depășind 3.000 lei/MWh. Luna trecută, pe PZU s-a tranzacționat peste 52% din consumul național de energie electrică, iar prețul mediu de închidere a pieței a depășit 1.800 lei/MWh, fiind de 4 ori mai mare comparativ cu cel de iulie 2021.

Producția de energie eoliană considerabilă a condus miercuri la exporturi record pentru România în ultima perioadă, dar și la o reducere a prețurilor pe piața spot operată de OPCOM, unde s-au înregistrat printre cele mai mici prețuri din Europa.

România, alături de celelalte două state cu care este cuplată fizic, Bulgaria și Ungaria, a înregistrat marți cele mai ridicate prețuri medii la energia cu livrare în ziua următoare (PZU) din Europa, de 268,5 euro/MWh, în creștere cu peste 27% față de prețul realizat în ziua precedentă.

Gazele tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-au scumpit miercuri cu 9,2%, un procent inferior celui înregistrat pe celelalte piețe europene, în principal ca urmare a consumului intern redus, care a redus impactul deciziei Gazprom de a stopa livrările către Polonia și Bulgaria.

Prețul spot al gazelor naturale tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a ieftinit considerabil în mai puțin de o săptămână, acesta situându-se în prezent la un nivel de aproape 2,5 sub cel din ziua de 8 martie, când a atins maxime istorice, de aproximativ 1180 lei/MWh. Cu toate acestea, prețul este de peste 2 ori mai ridicat decât cel plafonat de guvern, preț la care furnizorii sunt obligați să-l factureze consumatorilor finali.

Prețul mediu zilnic de pe piața energiei pentru ziua următoare (PZU), cu livrare în ziua de marți, piață pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu 50% din consumul intern, a atins un nou maxim istoric, de 2.674 lei/MWh sau 540 euro/MWh, cu o pătrime peste precedentul record, realizat doar cu o zi în urmă.

Prețul mediu zilnic de pe piața enrgiei pentru ziua următoare (PZU), cu livrare în ziua de luni, piață pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu 50% din consumul intern, a atins un nou maxim istoric, de 2.159 lei/MWh sau 436 euro/MWh.

OPCOM și-a pierdut, cel puțin teoretic, statutul de monopol pe care îl deține în organizarea și administrarea piețelor spot de electricitate, practic însă va rămâne probabil singurul operator al acestor piețe, costurile pentru un eventual concurent fiind unele ridicate. Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a pus în dezbatere publică două proiecte de ordine referitoare la licențieri, prin care ar putea fi desemnați mai mulți operatori desemnați ai pieței de energie electrică (OPEED) care să administreze piețe pentru ziua următoare (PZU) sau Intrazilnice (PI).

Volumele de gaze tranzacționate pe cele 2 piețe spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) au atins joi un nivel maxim istoric, de peste 67 GWh, reprezentând un procent de 13% din consumul intern, procent de 4 ori mai ridicat decât cel înregistrat în urmă cu un an.

Silvia Vlăsceanu, Director Executiv HENRO, noua asociație a producătorilor de energie, a explicat, la PROFIT NEWS TV, motivele pentru care există un volum atât de mare de tranzacții pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU).

Prețul gazului cu livrare în ziua următoare tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat cu 56,5% în ultimele patru zile ca urmare a reapariției îngrijorărilor cu privire la o posibilă criză energetică la nivel european în condițiile în care Rusia și-a limitat livrările de gaze chiar înainte ca Bătrânul Continent să intre într-o perioadă cu temperaturi mai scăzute.

2021 a fost un an infernal pe piața energiei, iar 2022 nu se anunță mai prietenos, atât pentru furnizori, cât și consumatori, care se vor vedea în continuare constrânși să achite prețuri ridicate la gaze și electricitate. La prima vedere, producătorii ar fi cei care ar avea de câștigat, însă ca urmare a impozitării impuse în urma liberalizării pieței, cea mai mare parte a “profitului” pe care aceștia l-ar fi putut realiza intră în buzunarele statului.

Prețul gazului cu livrare în ziua următoare a crescut luni cu nu mai puțin de 80 de lei/MWh sau cu 17,5% față de nivelul de închidere al zilei precedente, ajungând la 540 lei/MWh (109 euro/MWHh), cel mai înalt nivel înregistrat în ultimele 2 luni.