Statul nu renunță la gazele de șist și vrea "compensare fiscală" pentru comunitățile afectate de exploatări

Statul nu renunță la gazele de șist și vrea "compensare fiscală" pentru comunitățile afectate de exploatări
scris 29 feb 2016

Statul nu a renunțat la ideea de explorare a resurselor neconvenționale de gaze naturale ale României, în primul rând a gazelor de șist, în pofida faptului că Chevron, singura companie de profil care a desfășurat pe plan local lucrări de explorare pentru astfel de resurse, a decis în urmă cu un an să renunțe la proiectele din România, sugerând că explorările nu au dus la descoperirea de zăcăminte exploatabile comercial. Cel puțin așa reiese din ultimul draft de Strategie energetică națională, publicat recent de Ministerul Energiei.

În document se arată că, în ceea ce privește resursele de hidrocarburi neconvenționale, cercetările sunt abia la început în România, astfel că o estimare a acestor resurse va fi posibilă numai după desfășurarea unor lucrări de explorare mai aprofundate.

"Dezvoltarea și producția de gaze naturale neconvenționale presupune însă un nivel adecvat de acceptanță din partea părților interesate și a publicului larg, ceea ce necesită un amplu proces de informare și dezbatere publică. De asemenea, se impune legiferarea unor mecanisme fiscale de corectă compensare a comunităților afectate de efectele negative ale unor astfel de activități extractive", se afirmă în draftul de Strategie energetică.

Majorarea cu 10% a salariilor senatorilor și deputaților crește cheltuielile Parlamentului cu aproape 290.000 de lei lunar CITEȘTE ȘI Majorarea cu 10% a salariilor senatorilor și deputaților crește cheltuielile Parlamentului cu aproape 290.000 de lei lunar

În urmă cu un an, gigantul american de petrol și gaze Chevron a anunțat că intenționează să renunțe la perimetrele concesionate în România, sugerând că explorările derulate pe aceste concesiuni nu au dus la descoperirea de zăcăminte de gaze de șist exploatabile comercial.

"Este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron", se arăta într-un comunicat al companiei din februarie 2015.

În 2013, activiști de mediu și localnici din localitatea Pungești, județul Vaslui, au desfășurat ample proteste față de intenția gigantului american de petrol și gaze Chevron de a amplasa prima sondă de explorare a gazelor de șist în România, după ce compania primise toate avizele necesare de la autoritățile statului pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliștea.

FOTO Aeroportul Băneasa va trebui restaurat și la interior, cum a fost în anii ‘50 CITEȘTE ȘI FOTO Aeroportul Băneasa va trebui restaurat și la interior, cum a fost în anii ‘50

În draftul de Strategie energetică se face referire la raportul din 2013 "World Shale Gas and Shale Oil Resource Assessment" al Agenției pentru Informații în domeniul Energiei din Statele Unite, în care se estima că România deține resurse considerabile de gaze de șist, ocupând locul al treilea în Europa, cu un potențial de aproximativ 14.882 TWh resurse exploatabile.

"Activitățile de explorare și exploatare a hidrocarburilor care implică procedeul de fracturare hidraulică de mare volum se supun legislației generale și legislației UE privind protecția mediului. O serie de principii recomandate de CE (Recomandarea 2014/70/UE), privind explorarea și extracția hidrocarburilor (cum sunt „gazele de șist”, după cum sunt numite popular gazele din argilele gazeifere) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum sunt asigurarea protecției climei și a mediului, utilizarea eficientă a resurselor, precum și informarea publicului. Totuși, în prezent, în UE nu există o legislație specifică privind utilizarea metodei fracturării hidraulice pentru exploatarea gazelor din argile gazeifere", mai notează autorii Strategiei.

Fracturarea hidraulică este procesul prin care se pompează la mare adâncime și cu mare presiune milioane de litri de apă sărată și nisip, amestecate cu un „cocktail” de substanțe chimice, ce are ca efect sfărâmarea rocilor subterane și eliberarea hidrocarburilor vizate. În legătură cu această tehnologie există temeri că ar prezenta riscuri semnificative de mediu, cum ar fi cel legat de poluarea rezervelor subterane de apă sau de amplificarea activităților seismice din zonele în care este utilizată.

Companiile petroliere nu-și mai achită chiriile datorate proprietarilor de terenuri CITEȘTE ȘI Companiile petroliere nu-și mai achită chiriile datorate proprietarilor de terenuri

Cât privește ideea de "mecanisme fiscale de corectă compensare a comunităților afectate de efectele negative ale unor astfel de activități extractive" , Strategia energetică se referă cel mai probabil la o idee vehiculată în mai multe rânduri în ultimii ani, de mai mulți politicieni. Astfel, în 2014, premierul de atunci, Victor Ponta, declara că, prin noua lege a petrolului, o parte din redevențele încasate din producția de țiței și gaze, care merg în prezent integral la bugetul de stat, urmează să fie transferate către autoritățile locale.

Ideea s-a regăsit, de altfel, și în programul electoral al președintelui Klaus Iohannis. Potrivit documentului citat, comunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat. Klaus Iohannis a fost primar al municipiului Sibiu din județul omonim, regiune în care se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz.

"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunitățile locale în acest proces de creștere a independenței energetice a țării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislației, pentru ca o parte din redevențele către bugetul central să fie reorientate către comunitățile locale și chiar către proprietarii terenurilor, așa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetățenii, comunitățile locale vor beneficia de prosperitate și vor simți că sunt parteneri ai statului în acest proces", se arăta în programul electoral al președintelui Iohannis.

La finalul anului 2011, guvernul Boc anunța că va adopta o ordonanță de urgență care ar fi urmat să stipuleze că o cotă de 20% din redevențele percepute pentru activitatea de prospecțiune, explorare sau exploatare de resurse minerale va fi cedată la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
gaze de sist
fracturare hidraulica
chevron
redevente
redevente petroliere
titei si gaze
pret titei
pret gaze