Bucureștiul se clasează pe locul 6 din 29 într-un top al capitalelor europene (din UE plus Serbia, candidată la aderare) în care consumatorii casnici plătesc cele mai mari prețuri la energie electrică raportat la puterea lor de cumpărare, peste media UE, facturi mai împovărătoare la electricitate fiind consemnate doar la Lisabona, Berlin, Praga, Berlin și Varșovia. Pe de altă parte, dacă nu se ține cont de veniturile mici ale bucureștenilor, prețul final al energiei electrice pentru gospodăriile populației din București este al patrulea cel mai redus din Europa, mai ieftin fiind doar la Belgrad, Sofia și Tallinn.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, ajustat la puterea lor de cumpărare, bucureștenii plăteau pe curent electric, în octombrie 2016, un preț echivalent cu 24,14 eurocenți/KWh, fiind depășiți, din punct de vedere al poverii facturilor la electricitate, calculată în funcție de puterea de cumpărare a plătitorilor, doar de locuitorii din Lisabona (29,94 eurocenți/KWh), Berlin (29,44 eurocenți/KWh), Praga (29,13 eurocenți/KWh), Madrid (26,96 eurocenți/KWh) și Varșovia (26,49 eurocenți/KWh), potrivit unui studiu periodic întocmit de compania finlandeză de consultanță în energie VaasaETT, în colaborare cu autoritățile de reglementare în energie și utilități publice din Austria și Ungaria.
În urmă cu un an, în octombrie 2015, Bucureștiul se clasa cu un loc mai jos în acest top, pe 7. Avansul în clasament de anul acesta nu s-a datorat înrăutățirii situației bucureștenilor în ceea ce privește povara facturilor la energie, ci îmbunătățirii dramatice a celei a locuitorilor din Sofia, care au coborât de pe locul întâi pe poziția 8 în clasament.
CITEȘTE ȘI VIDEO China a lansat cu succes cea mai mare rachetă din istoria industriei sale spațiale Din punct de vedere al puterii de cumpărare, cele mai accesibile facturi de electricitate erau, în octombrie 2016, cele plătite de locuitorii din Helsinki (echivalentul a 11,06 eurocenți/KWh), Stockholm (13,09 eurocenți/KWh) și Tallinn (15,08 eurocenți/KWh). Media europeană se situa la 20,38 eurocenți/KWh.
Luând în calcul exclusiv prețurile finale practicate la energia electrică livrată consumatorilor casnici, neajustate pentru a reflecta diferențele de putere de cumpărare, Bucureștiul se clasa, în octombrie 2016, pe locul 4 din 29 în topul capitalelor europene cu cel mai ieftin curent electric, cu un preț de 11,91 euro/KWh, prețuri mai mici consemnându-se doar la Belgrad (6,79 eurocenți/KWh), Sofia (10,56 eurocenți/KWh) și Tallinn (10,98 eurocenți/KWh), la o medie europeană de 17,01 eurocenți/KWh.
Din acest punct de vedere, în octombrie 2016, cel mai mare preț era consemnat la Copenhaga (31,73 eurocenți/KWh), urmată de Berlin (30,38 eurocenți/KWh) și Madrid (30,38 eurocenți/KWh).
CITEȘTE ȘI Tranzacție în soft-ul românesc. Francezii de la ALTEN preiau producătorul local Kepler-Rominfo Studiul celor de la VaasaETT arată că totalul costurilor de transport și distribuție a energiei electrice reprezintă 40% din prețul final plătit de consumatorii casnici din Capitală, peste media europeană de 32%. Este vorba de tarifele de transport și distribuție practicate de Transelectrica și Enel Distribuție Muntenia. Cea mai mare pondere a costurilor de rețea în prețul final al electricității pentru clienții retail se consemnează la Bratislava (54%), iar cea mai mică, în capitala Maltei, La Valletta – doar 13%.
Costul energiei electrice ca atare reprezintă la București doar 32% din prețul final plătit de consumator, în condițiile unei medii UE de 40%. Taxele specifice pe energie, care includ certificatele verzi prin care se subvenționează energia regenerabilă, reprezintă 11% din prețul final plătit de bucureșteni (medie UE de 12%), iar TVA – 17% (medie UE de 16%).
"Copenhaga este un caz foarte atipic. Costul energiei ca marfă reprezintă doar 13% din prețul final la consumator al electricității, de departe cel mai mic din toate orașele incluse în studiu, în timp ce taxele specifice pe energie reprezintă un uluitor 47% (de 4 ori media europeană) sau 67%, dacă adăugăm și TVA-ul. Un caz similar, deși de o magnitudine mai redusă, este Berlinul, unde, de la debutul tranziției energetice (renunțarea la energia nucleară, descurajarea termocentralelor pe cărbune și promovarea masivă a energiei regenerabile – n.r.), taxele specifice pe energie reprezintă 30% din prețul final al energiei", notează autorii studiului.
Și în Danemarca este promovată intens energia regenerabilă, iar taxele de mediu pe energia fosilă și subvențiile pentru energia regenerabilă, suportate de consumatori pe facturi, sunt mari.
CITEȘTE ȘI Numărul de clienți UPC Romania a crescut în ultimele 12 luni cu 4,4%, la 1,26 milioane. Veniturile au urcat cu 8,4% În schimb, la gaze naturale, bucureștenii plătesc, ajustat la puterea lor de cumpărare, un preț final de 5,95 eurocenți/KWh, al nouălea cel mai mic din Europa și situat sub media UE, cifrată la 7,17 eurocenți/KWh. În urmă cu un an, în octombrie 2015, Bucureștiul se clasa, la acest capitol, pe locul 8.
În prezent, de cele mai accesibile facturi la gaze, raportat la venituri, au parte locuitorii din Luxemburg (3,88 eurocenți/KWh), Bruxelles (4,85 eurocenți/KWh) și Londra (4,93 eurocenți/KWh), iar de cele mai împovărătoare, cei din Stockholm (nu mai puțin de 18,71 eurocenți/KWh), Lisabona (10,69 eurocenți/KWh) și Praga (8,77 eurocenți/KWh).
Dacă eliminăm din calcul ajustarea la puterea de cumpărare, bucureștenii plătesc cele mai mici facturi la gaz din Europa, respectiv un preț de doar 2,94 eurocenți/KWh, la o medie europeană dublă, de 6,11 euro.
CITEȘTE ȘI Legea tutunului, promulgată. Țigările aromate dispar în 1 lună, fumatul rămâne interzis în baruri și pe terase cu mai mult de 2 pereți. FOTO imaginile care vor apărea pe pachete pentru a speria fumătorii Cel mai mare preț final la gaze îl plătesc consumatorii casnici din Stockholm, respectiv 23,58 eurocenți/KWh, de aproape 4 ori peste media UE. Autorii studiului explică această situație prin dimensiunile extrem de reduse ale pieței rezidențiale de gaze: în întreaga Suedie, nu doar în capitală, sunt doar 33.000 de consumatori casnici de gaze naturale. În România sunt peste 3 milioane.
Pe de altă parte, Bucureștiul se află pe locul 3 în clasament în ceea ce privește ponderea costurilor de transport și distribuție (tarifele practicate de Transgaz și Distrigaz Sud Rețele din grupul Engie) în prețul final al gazelor la consumatorii casnici. Aceasta este de 38%, un procent mai mare fiind consemnat doar la Paris – 40%, și Sofia – 39%, în condițiile unei medii europene de 28%. Costul gazelor ca atare are o pondere de 45%, sub media UE de 48%.
"Per total, rezultatele studiului arată că aspectele concurențiale, de piață, au o pondere de doar circa 50% din prețul final pentru consumatorii casnici, atât la electricitate, cât și la gaze, în timp ce elementele fiscale și de reglementare sunt responsabile pentru cealaltă jumătate, prin tarife de transport și distribuție, taxe specifice pe energie și TVA. Acolo unde costul ca atare al energiei (componenta din preț supusă concurenței de piață) are o pondere redusă, la fel de redusă este și motivația consumatorilor de a căuta oferte mai competitive și de a-și schimba furnizorii", se concluzionează în studiu, care poate fi citit integral aici.
